Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare al Republicii Moldova

Vom face unele totaluri ale dezvoltării sistemului de pensionare al Republicii Moldova.

1. Sistemul postreformatoriu de pensionare al Republicii Moldova s-a dezvoltat pe fonul unei scăderi a numărului total de pensionari şi a creşterii destul de semnificative a pensiilor noi stabilite (în special în ultimii ani), ceea ce este legat de majorarea vîrstei de pensionare, precum şi de aşa-numitul efectul de cohortă, care se manifestă printr-o influenţă destul de înaltă asupra numărului pensionarilor „noi”, schimbărilor ce au avut loc în numărul unor cohorte separate după vîrstă şi sex pe parcursul diferitor ani.

2. Majorarea vîrstei de pensionare, prevăzută de reforma de pensionare, s-a reflectat asupra structurii beneficiarilor de pensii. Astfel, dacă în numărul total al pensionarilor predomină pensionarii pentru limită de vîrstă, atunci printre pensiile noi stabilite ponderea mai mare îi revine pensionarilor de invaliditate. Pe lîngă aceasta, dacă la femei după îngheţarea majorării vîrstei de pensionare creşterea numărului de pensionari de invaliditate a încetat, atunci la bărbaţi aceasta s-a înregistrat pe parcursul întregii perioade de post-reformă.

3. Printre pensionarii ce beneficiază de pensii în condiţii avantajoase (bărbaţi în vîrsta de pînă la 62 de ani şi femei – pînă la 57 de ani) numărul femeilor este practic de două ori mai mare decît cel al bărbaţilor. Acestea sînt, de regulă, mamele ce au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. Numărul acestora este divizat practic uniform între pensionarii ce beneficiază de pensii neagricole şi cei ce beneficiază de pensii agricole.

4. Pensionarilor pentru limită de vîrstă, care au ieşit la pensie în perioada anilor 90 ai secolului trecut (care în prezent au 70 de ani şi mai mult), le este caracteristică predominarea pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole. Pentru cei care au ieşit la pensie după anul 1990, se înregistrează o reducere bruscă a numărului de pensionari care au fost ocupaţi în agricultură. Numărul bărbaţilor s-a redus practic cu o treime, iar a femeilor – cu un sfert.

5. Pe parcursul ultimilor şase ani mărimea nominală a pensiei medii în Republica Moldova a crescut de la 139.0 lei pînă la 440.2 lei, adică de 3.2 ori. Practic toate tipurile de pensii au crescut în ritmuri identice. O creştere atît de sincronizată a mărimilor diferitor tipuri de pensii, în mare măsură, este legată de reglementarea legislativă complexă, care, de regulă, prevede schimbarea concomitentă a tuturor tipurilor de pensii stabilite. Aceasta a condus la menţinerea raportului destul de stabil dintre mărimile pensiilor de diferite tipuri pe parcursul unei perioade îndelungate.

6. Începînd cu anul 2003, mărimea pensiilor noi stabilite este mai joasă ca mărimea pensiei medii. Iar cu timpul această diferenţă tot creşte. Probabil situaţia creată se explică prin faptul că, mărimea pensiilor noi stabilite este în dependenţă directă de mărimea medie lunară a venitului asigurat, care se calculează reieşind din salariul neindexat pentru toată perioada de muncă, ceea ce conduce la devalorizarea mărimii salariului pentru perioadele anterioare.

7. Mărimea pensiei depinde de anul stabilirii acesteia. La pensiile stabilite pînă în anul 1991 se observă o dependenţă destul de clară: cu cît mai devreme acestea sînt stabilite, cu atît mărimea medie a pensiilor este mai mică. Însă după anul 1991 această tendinţă începe să se încalce. Mărimea pensiei medii pentru cohortele alăturate poate să difere destul de esenţial, iar după anul 2003 a început scăderea mărimii medii a pensiilor noi stabilite.  

8. Mărimea pensiei medii în expresie reală rămîne cu mult în urma valorii minimului de existenţă al pensionarului. Însă aici s-au înregistrat şi tendinţe pozitive. Astfel, dacă în anul 2001 aceste valori se deosebeau de 3 ori, atunci în anul 2005 reţinerea constituia doar 1.7 ori.

9. Începînd cu anul 2001 se înregistrează o scădere a raportului dintre pensia medie şi salariul mediu. Pe parcursul anilor 2001-2003 valoarea acestui indicator s-a redus de la 25.6% pînă la 23.8%. Acţiunea de proporţii privind majorarea pensiilor, petrecută în anul 2004, a permis de a majora mărimea pensiei cu cel puţin 50%, ceea ce, la rîndul său, a permis de a majora rata de înlocuire pînă la 29.4%. Însă în anul 2005 rata de  înlocuire a scăzut din nou pînă la 28.9%, iar în semestrul întîi al anului 2006 a constituit 26.7%. Micşorarea continuă a ratei de înlocuire, în mare măsură, este legată de faptul că, salariul în Republica Moldova creşte cu ritmuri mai înalte decît pensiile, deoarece, conform legislaţiei în vigoare, pensiile se indexează doar cu mărimea medie dintre creşterea medie anuală a indicelui preţurilor de consum şi creşterea anuală a salariului mediu lunar pe ţară pentru anul precedent. În asemenea situaţie este inevitabilă scăderea permanentă a ratei de înlocuire. Agravează situaţia şi mărimile mai mici ale pensiilor noi stabilite, ceea ce este legat de specificul formulelor de pensionare utilizate.

10. Analiza sistemului de pensionare al Republicii Moldova permite de a determina tendinţele principale ale dezvoltării acestuia şi de a identifica locurile cele mai vulnerabile. Sistemul de pensionare ce funcţionează în prezent poate propune participanţilor săi după ieşirea la pensie un nivel de asigurare destul de modest. Cu menţinerea condiţiilor actuale de funcţionare a sistemului de pensionare, rata de înlocuire se va reduce şi în continuare, pînă în anul 2040, iar ulterior se stabilizează aproximativ la nivelul de 11-12%. Va creşte şi, destul de semnificativ, diferenţa dintre mărimea salariului mediu calculat şi mărimea medie a pensiei stabilite. Astfel, dacă în anul 2005 mărimile acestora se deosebeau de 3.2 ori, atunci către finele perioadei de prognozare această diferenţă va fi de 8.5 ori. În acelaşi timp, practic pe întreaga durată de prognozare sistemul de pensionare va avea proficit.
 
11. Pentru a evita o reducere bruscă a mărimii pensiei medii, odată cu trecerea la calcularea acesteia, utilizînd doar formula nouă de calculare a pensiei, este necesar de a elabora un mecanism de indexare a mărimii venitului mediu lunar asigurat. Însă acest mecanism urmează să fie foarte bine gîndit, deoarece o indexare excesivă poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem de pensionare.

12. Modificarea vîrstei de pensionare are o influenţă fortificatoare asupra sistemului de pensionare în general. Odată cu creşterea vîrstei de pensionare se majorează şi numărul persoanelor ocupate, cît şi se reduce numărul de pensionari, în urma cărora se micşorează rata de împovărare a sistemului de pensii şi creşte rata admisibilă de înlocuire. Calculele de prognoză au demonstrat că, dacă vîrsta de ieşire la pensie pentru bărbaţi şi pentru femei se va majora pînă la 65 de ani, atunci rata de împovărare a sistemului de pensii se va reduce de 1.3 ori, ceea ce, la rîndul său va permite de a majora rata admisibilă de înlocuire cu 30% către finele perioadei de prognozare. Pe lîngă aceasta, oricare majorare a vîrstei de pensionare va ava efect destul de înalt la începutul procesului de creştere.

13. Legislaţia de pensionare a Republicii Moldova prevede pentru diferite categorii de plătitori diferite mărimi ale contribuţiilor de asigurare, ceea ce conduce la un proces de redistribuire destul de esenţial în interiorul sistemului de pensionare şi, ca urmare, la o necorespundere între volumul contribuţiilor de pensii şi volumul plăţilor de pensionare, de care beneficiază o categorie sau alta de pensionari. În cazul evidenţierii plătitorilor de contribuţii de asigurare pentru angajaţii sectorului neagricol într-un sistem de pensionare separat (aceştia achită cele mai înalte contribuţii de asigurare), rata de înlocuire pentru beneficiarii de pensii neagricole va creşte de două ori.
14. Din punct de vedere al creşterii ratei de înlocuire, un oarecare efect poate avea stabilirea unui tarif unic (maxim în prezent) al contribuţiilor de asigurări pentru toate categoriile de plătitori. Aceasta va permite de a ridica rata de înlocuire cu 17 – 20%.
15. Un efect şi mai înalt poate avea stabilirea unui tarif unic al contribuţiilor de asigurări în combinare cu majorarea, prin legislaţie, a vîrstei de ieşire la pensie pînă la 65 de ani pentru bărbaţi şi pentru femei. Aceasta va permite de a ridica rata de înlocuire la începutul perioadei de prognozare cu un sfert, iar către finele perioadei de prognozare – cu 50 la sută.

16. Amînarea ieşirii la pensie, de asemenea, contribuie la creşterea ratei de înlocuire. Fiecare an de amînare permite de a majora pensia cu 8-10%. Un efect şi mai înalt poate avea recalcularea pensiilor pensionarilor ce lucrează, în corespundere cu mărimea contribuţiilor achitate de către aceştia. Aceasta sporeşte practic de două ori rata individuală de înlocuire a unui bărbat / pensionar care lucrează la atingerea vîrstei de 70 de ani, iar sporul anual al pensiei poate constitui 11-13%. În acelaşi timp, în cazul ieşirii la pensie în vîrsta stabilită de legislaţie (cu toate celelalte condiţii), rata de înlocuire a unui bărbat pensionar către 70 de ani chiar puţin va scădea de la 20.2% la 62 de ani pînă la 18.7% la 70 de ani, iar sporul anual al pensiei constituie cel mult 3%.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru