|
1. Introducere 2. Expertiza actuarială 3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova 4. Situaţia demografică în Republica Moldova 5. Situaţia macroeconomică actuală 6. Date generale privind asigurarea cu pensii 8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative |
Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilorÎntre mărimile pensiilor la bărbaţi şi femei există diferenţe destul de semnificative. Aceasta se observă din datele prezentate în fig.6.15. Calculele indică că în total pentru perioada 2001-2006 mărimea pensiei medii pentru limită de vîrstă la femei a fost cu 10-15% mai mică decît la bărbaţi.
Dinamica ce caracterizează procesul de schimbare a raportului dintre mărimile pensiilor la bărbaţi şi femei, în perioada examinată, a avut o tendinţă neesenţială de apropiere a acestora. În acelaşi timp, formula nouă de calculare a pensiei, care pune mărimea pensiei într-o dependenţă mai mare de salariu şi stagiul de cotizare, urmează să contribuie la creşterea diferenţierii dintre pensiile la bărbaţi şi femei. Aceasta este legat, în primul rînd, de faptul că, femeile, de regulă, au un salariu mai mic şi iese la pensie cu 5 ani mai devreme, ceea ce reduce semnificativ stagiul de cotizare. Plus la aceasta, problema perioadelor necontributive se referă, în mai mare măsură, la femei decît la bărbaţi, ceea ce şi mai mult reduce stagiul de cotizare şi, respectiv, reduce mărimea pensiei. Însă în practică aceasta nu se întîmplă, ceea ce se observă din fig. 6.16, în care sînt reflectate datele privind raportul dintre mărimile pensiilor noi stabilite la bărbaţi şi femei. Analiza demonstrează că, mărimile medii ale acestor pensii treptat se apropie. Astfel, dacă în anul 2001 diferenţa dintre pensiile bărbaţilor şi femeilor a constituit 10.7%, atunci în semestrul întîi al anului 2006 – doar 1.9%. Însă, dacă examinăm acest raport după tipurile de pensii noi stabilite (tabelul 6.4), atunci se poate de observat că practic peste tot mărimea pensiei medii la bărbaţi este mai mare decît mărimea pensiei medii la femei. Spre exemplu, în anul 2006 mărimea medie a pensiilor noi stabilite pentru lucrătorii din sectorul neagricol la bărbaţi a fost cu 23.7% mai mare decît la femei, iar pentru cei din sectorul agrar – cu 4.0%, iar pensiile de invaliditate se deosebeau cu 2.0%. Prezenţa acestui paradox este legat de diferenţa în structura de beneficiari de pensii. Astfel, în structura femeilor predomină beneficiarii de pensii neagricole (în semestrul întîi al anului 2006 acestea au constituit 54.7%), iar ele au cel mai înalt nivel de pensii. În aceeaşi perioadă la bărbaţi în structura de beneficiari de pensii 46.4% au constituit pensionarii de invaliditate, pensia medie a cărora a fost de 1.7 ori mai joasă decît pensia pensionarilor din sectorul neagricol. Aceasta şi a condus la apropierea mărimii medii a pensiilor noi stabilite la bărbaţi şi femei, care, la rîndul său, s-a reflectat asupra raportului dintre pensiile bărbaţilor şi femeilor în general.
Egalarea mărimilor pensiilor medii la pensionarii noi în general este legată de faptul că la bărbaţi în structura de beneficiari de pensii predomină invalizii şi pensionarii pentru limită de vîrstă, care beneficiază de pensii agricole, iar la femei – pensionarii pentru limită de vîrstă, care beneficiază de pensii neagricole, mărimea cărora, de regulă, este mai mare. Tabelul 6.4.
|
©
Independent Actuarial Information-Analitical Center |