|
1. Introducere 2. Expertiza actuarială 3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova 4. Situaţia demografică în Republica Moldova 5. Situaţia macroeconomică actuală 6. Date generale privind asigurarea cu pensii 8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative |
Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala
6.2. Nivelul de trai al pensionarului6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabiliteIndicatorul principal care caracterizează nivelul de trai al pensionarului este mărimea pensiei care este asigurată de către sistemul de pensionare. Dinamica mărimii medii nominale a pensiei este reflectată în tabelul 6.2. Pe parcursul perioadei 2001 – 2006 mărimea nominală a pensiei medii în Republica Moldova a crescut de la 139.0 lei pînă la 440.2 lei, adică de 3.2 ori. În perioada examinată practic toate tipurile de pensii au crescut în ritmuri identice. Astfel, pensia pentru limită de vîrstă şi alocaţiile sociale s-au majorat de 3.3 ori, pensia de invaliditate – de 2.7 ori, iar pensia de urmaş – de 3 ori. O creştere atît de sincronizată a mărimilor diferitor tipuri de pensii, în mare măsură, este legată de reglementarea legislativă complexă, care, de regulă, prevede schimbarea concomitentă a acestora. Aceasta a condus la menţinerea raportului destul de stabil dintre mărimile pensiilor de diferite tipuri pe parcursul unei perioade îndelungate. Tabelul 6.2.
*Aici şi în continuare datele sînt prezentate pentru semestrul întîi al anului 2006 Compararea mărimii medii lunare a pensiilor, prezentată în tabelul 6.2 cu mărimea pensiei noi stabilite, prezentată în tabelul 6.3 demonstrează că, din anul 2003 mărimea pensiilor noi stabilite este mai joasă ca mărimea pensiei medii. Aceasta atinge practic toate tipurile de pensii stabilite. Cu timpul această diferenţă este în creştere. Astfel, dacă în anul 2004 pensiile pentru limită de vîrstă noi stabilite au fost doar cu 0.7% mai mici ca mărimea pensiei medii, atunci în semestrul întîi al anului 2006 această diferenţă a constituit deja 10.6%, iar pentru pensiile de invaliditate şi de urmaş această diferenţă a constituit 35.0% şi, respectiv, 20.0%. Tabelul 6.3.
Probabil situaţia creată se explică prin faptul că, mărimea pensiilor noi stabilite este în dependenţă directă de mărimea medie lunară a venitului asigurat, care se calculează reieşind din salariul neindexat pentru toată perioada de muncă, ceea ce conduce la devalorizarea mărimii salariului pentru perioadele anterioare. În fig.6.11 sînt prezentate datele privind mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în dependenţă de anul de stabilire a acesteia. Este destul de clar că, pentru pensionarii care au ieşit la pensie pînă în anul 1991, este justă confirmarea că, cu cît mai mult timp pensionarul se află la pensie, cu atît este mai mică mărimea acesteia. Asemenea situaţie este destul de logică, deoarece în urma proceselor de inflaţie (deşi au fost efectuate indexările) pensia în anul următor trebuie să fie puţin mai mare decît în anul precedent. Însă, din anul 1991, tendinţa formată anterior începe să se încalce. Mărimile pensiilor noi stabilite încep să varieze. Aceasta este legat, în primul rînd, de situaţia economică instabilă, care este caracteristică în această perioadă practic tuturor statelor din spaţiul post sovietic, inclusiv şi Republicii Moldova. Pe lîngă aceasta, promovarea reformei de pensionare în ţară a generat schimbări în condiţiile de stabilire a pensiilor noi, ceea ce, la rîndul său, de asemenea, a condiţionat schimbarea mărimii pensiei noi stabilite. În fig. 6.11 se observă clar că după anul 1991 dinamica mărimii pensiei medii, stabilite într-un an sau altul îşi pierde stabilitatea, ceea ce conduce la faptul că, mărimea pensiei medii pentru cohortele alăturate poate să difere destul de esenţial. În deosebi urmează de evidenţiat reducerea mărimii medii a pensiilor noi stabilite, care a început în anul 2003.
Însă nivelul de trai, asigurat de către sistemul de pensionare participanţilor săi, se caracterizează nu prin mărimea nominală a pensiei, ci prin cea reală. În fig. 6.12 sînt reflectate datele privind dinamica mărimii nominale şi reale a pensiei medii şi a bugetului minimului de existenţă, care dovedeşte despre rămînerea în urmă a ritmului de creştere a pensiei medii în expresie reală faţă de mărimea nominală a acesteia. În acelaşi timp, se poate de menţionat şi unele tendinţe pozitive. Astfel, dacă în anul 2001 mărimea pensiei medii rămînea în urmă faţă de minimul de existenţă al pensionarului practic de 3 ori, atunci în anul 2005 această reţinere constituia doar 1.7 ori.
Pentru a evalua nivelul de trai al pensionarului nu este suficient de a lua în consideraţie doar mărimea medie a pensiilor achitate. Evident, prezintă un interes şi repartiţia pensionarilor în dependenţă de nivelul pensiilor primite. În fig. 6.13 este prezentată asemenea informaţie, care include repatiţia mărimii pensiei medii pentru limită de vîrstă, precum şi mărimii pensiilor noi stabilite.
Pentru pensiile noi stabilite este caracteristic un diapazon mai larg a mărimii pensiei medii. Este de menţionat ponderea mai înaltă a pensionarilor, mărimea pensiei cărora este de 300 lei şi mai puţin. În anul 2005 ponderea acestora a constituit circa 63.8%, în acelaşi timp în numărul total al pensionarilor aceştia constituie doar 20.2%. |
©
Independent Actuarial Information-Analitical Center |