Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

6.2. Nivelul de trai al pensionarului

6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite

 Indicatorul principal care caracterizează nivelul de trai al pensionarului este mărimea pensiei care este asigurată de către sistemul de pensionare. Dinamica mărimii medii nominale a pensiei este reflectată în tabelul 6.2.

Pe parcursul perioadei 2001 – 2006 mărimea nominală a pensiei medii în Republica Moldova a crescut de la 139.0 lei pînă la 440.2 lei, adică de 3.2 ori.

În perioada examinată practic toate tipurile de pensii au crescut în ritmuri identice. Astfel, pensia pentru limită de vîrstă şi alocaţiile sociale s-au majorat de 3.3 ori, pensia de invaliditate – de 2.7 ori, iar pensia de urmaş – de 3 ori. O creştere atît de sincronizată a mărimilor diferitor tipuri de pensii, în mare măsură, este legată de reglementarea legislativă complexă, care, de regulă, prevede schimbarea concomitentă a acestora. Aceasta a condus la menţinerea raportului destul de stabil dintre mărimile pensiilor de diferite tipuri pe parcursul unei perioade îndelungate.

Tabelul 6.2.
Mărimea medie lunară a pensiei, lei


Anul

Pensionarii pentru limită de vîrstă

De invaliditate

De urmaş

Toţi pensionarii 

Pensionarii ce beneficiază de alocaţii sociale**

 

ce beneficiază de pensii neagricole

ce beneficiază de pensii agricole

total

2001

157.7

126.3

139.6

149.6

91.7

139.0

55.4

2002

184.2

150.6

165.1

170.1

106.1

163.0

68.6

2003

236.4

203.5

218.1

203.7

139.1

211.6

102.7

2004

366.5

311.4

336.3

304.5

210.2

324.4

125.3

2005

430.9

367.1

397.0

350.0

240.5

380.9

137.9

2006*

497.8

422.6

458.5

406.4

276.7

440.2

184.2

*Aici şi în continuare datele sînt prezentate pentru semestrul întîi al anului 2006
**Aici şi în continuare pentru pensionarii ce beneficiază de alocaţii sociale este prezentată mărimea medie a alocaţiei.

Compararea mărimii medii lunare a pensiilor, prezentată în tabelul 6.2 cu mărimea pensiei noi stabilite, prezentată în tabelul 6.3 demonstrează că, din anul 2003 mărimea pensiilor noi stabilite este mai joasă ca mărimea pensiei medii. Aceasta atinge practic toate tipurile de pensii stabilite.

 Cu timpul această diferenţă este în creştere. Astfel, dacă în anul 2004 pensiile pentru limită de vîrstă noi stabilite au fost doar cu 0.7% mai mici ca mărimea pensiei medii, atunci în semestrul întîi al anului 2006 această diferenţă a constituit deja 10.6%, iar pentru pensiile de invaliditate şi de urmaş această diferenţă a constituit 35.0% şi, respectiv,  20.0%.

Tabelul 6.3.
Mărimea medie lunară a pensiilor noi stabilite, lei


Anul

Pensionarii pentru limită de vîrstă

De invaliditate

De urmaş

Toţi pensionarii

Pensionarii ce beneficiază de alocaţii sociale

 

ce beneficiază de pensii neagricole

ce beneficiază de pensii agricole

total

2001

173.68

126.51

150.8

148.0

103.1

150.6

58.0

2002

217.0

155.3

193.1

161.0

119.5

166.2

69.8

2003

250.4

187.7

225.6

183.7

147.2

204.9

102.1

2004

375.3

265.7

333.9

269.9

207.2

304.4

118.7

2005

413.7

271.5

362.8

262.2

203.0

320.7

128.8

2006

469.5

313.0

414.5

301.8

231.4

371.7

164.8

Probabil situaţia creată se explică prin faptul că, mărimea pensiilor noi stabilite este în dependenţă directă de mărimea medie lunară a venitului asigurat, care se calculează reieşind din salariul neindexat pentru toată perioada de muncă, ceea ce conduce la devalorizarea mărimii salariului pentru perioadele anterioare.

În fig.6.11 sînt prezentate datele privind mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în dependenţă de anul de stabilire a acesteia. Este destul de clar că, pentru pensionarii care au ieşit la pensie pînă în anul 1991, este justă confirmarea că, cu cît mai mult timp pensionarul se află la pensie, cu atît este mai mică mărimea acesteia. Asemenea situaţie este destul de logică, deoarece în urma proceselor de inflaţie (deşi au fost efectuate indexările) pensia în anul următor trebuie să fie puţin mai mare decît în anul precedent. Însă, din anul 1991, tendinţa formată anterior începe să se încalce. Mărimile pensiilor noi stabilite încep să varieze. Aceasta este legat, în primul rînd, de situaţia economică instabilă, care este caracteristică în această perioadă practic tuturor statelor din spaţiul post sovietic, inclusiv şi Republicii Moldova. Pe lîngă aceasta, promovarea reformei de pensionare în ţară a generat schimbări în condiţiile de stabilire a pensiilor noi, ceea ce, la rîndul său, de asemenea, a condiţionat schimbarea mărimii pensiei noi stabilite. În fig. 6.11 se observă clar că după anul 1991 dinamica mărimii pensiei medii, stabilite într-un an sau altul îşi pierde stabilitatea, ceea ce conduce la faptul că, mărimea pensiei medii pentru cohortele alăturate poate să difere destul de esenţial. În deosebi urmează de evidenţiat reducerea mărimii medii a pensiilor noi stabilite, care a început în anul 2003.  


Fig.6.11. Mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă în dependenţă de anul de stabilire a pensiei, anul 2005

Însă nivelul de trai, asigurat de către sistemul de pensionare participanţilor săi, se caracterizează nu prin mărimea nominală a pensiei, ci prin cea reală.  În fig. 6.12 sînt reflectate datele privind dinamica mărimii nominale şi reale a pensiei medii şi a bugetului minimului de existenţă, care dovedeşte despre rămînerea în urmă a ritmului de creştere a pensiei medii în expresie reală faţă de mărimea nominală a acesteia. În acelaşi timp, se poate de menţionat şi unele tendinţe pozitive. Astfel, dacă în anul 2001 mărimea pensiei medii rămînea în urmă faţă de minimul de existenţă al pensionarului practic de 3 ori, atunci în anul 2005 această reţinere constituia doar 1.7 ori.


Fig.6.12. Dinamica mărimii nominale şi reale a pensiei medii şi a bugetului minimului de existenţă

Pentru a evalua nivelul de trai al pensionarului nu este suficient de a lua în consideraţie doar mărimea medie a pensiilor achitate. Evident, prezintă un interes şi repartiţia pensionarilor în dependenţă de nivelul pensiilor primite. În fig. 6.13 este prezentată asemenea informaţie, care include repatiţia mărimii pensiei medii pentru limită de vîrstă, precum şi mărimii pensiilor noi stabilite.
Datele ce caracterizează repartiţia mărimii pensiei medii pentru limită de vîrstă conform numărului de beneficiari permit de a constata că în anul 2005 doar la 3.5% din pensionari mărimea medie a pensiei a atins nivelul minimului de existenţă. Mai mult de 80% de pensionari beneficiază de pensie între 300 şi 450 de lei, iar aceasta constituie 46.2% şi, respectiv, 69.3% din mărimea minimului de existenţă. Aşadar, se poate de constatat că, marea majoritate a pensionarilor deocamdată trăieşte sub pragul sărăciei (sau destul de aproape de acest prag). Raportul dintre mărimea pensiei maxime şi minime, adică mărimea pensiei primită în grupurile cu veniturile cele mai înalte şi cele mai modeste, depăşeşte cifra de 7 ori. Însă, ţinînd cont că marea majoritate a pensionarilor, mai mult de 90%, beneficiază de pensii în mărime de la 250 pînă la 650 de lei, atunci acest raport se reduce pînă la 2.6 ori. De asemenea, este necesar de menţionat, că aflarea a 80% de beneficiari de pensii în intervalul de la 300 pînă la 450 de lei dovedeşte despre o diferenţiere insuficientă a acesteia, ce generează un caracter egalitar în asigurarea cu pensii.    


Fig. 6.13. Histograma distribuirii mărimii pensiei pentru limită de vîrstă în anul 2005

Pentru pensiile noi stabilite este caracteristic un diapazon mai larg a mărimii pensiei medii. Este de menţionat ponderea mai înaltă a pensionarilor, mărimea pensiei cărora este de 300 lei şi mai puţin. În anul 2005 ponderea acestora a constituit circa 63.8%, în acelaşi timp în numărul total al pensionarilor aceştia constituie doar 20.2%.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru