|
1. Introducere 2. Expertiza actuarială 3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova 4. Situaţia demografică în Republica Moldova 5. Situaţia macroeconomică actuală 6. Date generale privind asigurarea cu pensii 8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative |
Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sexPensionarii pentru limită de vîrstă În fig. 6.8 şi 6.9 este prezentat profilul în dependenţă de vîrstă şi sex al numărului de pensionari pentru anii 2003 şi 2005, diferenţiat după tipul de beneficiari de pensii. În figurile menţionate se observă clar că profilul de vîrstă al bărbaţilor – pensionari, beneficiari de pensii agricole şi neagricole, are trăsături comune cu profilul respectiv al femeilor – pensionare. În acelaşi timp, structura pensionarilor după vîrstă pe diferite tipuri de pensii se deosebeşte destul de semnificativ. Aici urmează de ţinut cont de faptul că, structura dată, în mare măsură, s-a format şi sub influenţa legislaţiei vechi de pensionare, în care a fost o altă vîrstă de ieşire la pensie, un număr mai mare de pensionari, care aveau dreptul la o pensie în condiţii avantajoase (anticipată), precum şi la o pensie pentru vechimea în muncă, care acordă dreptul de a ieşi mai devreme la pensie. Analiza graficilor în vîrstă medie (bărbaţii – pînă la 62 de ani, femeile – pînă la 57 de ani) demonstrează că numărul de femei ce beneficiază de pensii în condiţii avantajoase este de 2 ori mai mare decît a bărbaţilor din această categorie. Acestea sînt, de regulă, mamele ce au născut şi educat pînă la vîrsta de 8 ani 5 şi mai mulţi copii. Numărul acestora este divizat practic uniform între pensionarii ce beneficiază de pensii neagricole şi cei ce beneficiază de pensii agricole. Graficele structurii pensionarilor pentru limită de vîrstă într-o vîrstă mai înaltă (la bărbaţi după 62 de ani şi la femei – după 57 de ani) sînt instabile şi diferă la pensionarii ce beneficiază de pensii agricole şi cei ce beneficiază de pensii neagricole. Astfel, pensionarilor pentru limită de vîrstă, care au ieşit la pensie în perioada anilor 90 ai secolului trecut (care în prezent au 70 de ani şi mai mult), le este caracteristică predominarea pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole. Numărul acestora practic este de două ori mai mare atît printre bărbaţi, cît şi printre femei. Ponderea acestora în numărul total al pensionarilor constituie pînă la 55% la bărbaţi, iar le femei ajunge pînă la 80%. Pensionarilor, care au ieşit la pensie după anul 1990, le este caracteristică o tendinţă inversă. Printre pensionarii pentru limită de vîrstă se înregistrează o reducere bruscă a numărului de pensionari care au fost ocupaţi în agricultură. Numărul bărbaţilor s-a redus practic cu o treime, iar a femeilor – cu un sfert. Însă dacă la bărbaţi numărul de pensionari ce beneficiază de pensii neagricole a rămas practic la acelaşi nivel, atunci la femei numărul a crescut destul de esenţial – practic cu 60%, ceea ce a generat o reducere semnificativă a ponderii femeilor ce beneficiază de pensii agricole în numărul total al pensionarilor comparativ cu bărbaţii. Ponderea femeilor ce beneficiază de pensii agricole la momentul ieşirii la pensie (adică la 57 de ani) constituie doar circa 15% din numărul total al pensionarilor şi doar către 60 de ani atinge nivelul de 30%. În timp ce ponderea femeilor ce beneficiază de pensii neagricole la momentul ieşirii la pensie constituie deja circa 30%, iar către 60 de ani – atinge nivelul de 50%. La bărbaţii beneficiari de pensii agricole şi neagricole se înregistrează aceleaşi tendinţe. Însă acestea sînt mai moderate prin faptul că, spre deosebire de femei, numărul bărbaţilor ce beneficiază de pensii neagricole în anii 90 nu s-a schimbat esenţial, de aceea la momentul ieşirii la pensie (62 de ani) atît pensionarii care beneficiază de pensii agricole, cît şi cei care beneficiază de pensii neagricole constituie în numărul total al pensionarilor circa 20%. Către 65 de ani ponderea ambelor categorii în numărul total ajunge la 40%. Apoi ponderea bărbaţilor - pensionari care beneficiază de pensii neagricole se stabilizează la nivelul de 35% şi începe să se micşoreze după vîrsta de 75 de ani. Ponderea pensionarilor care beneficiază de pensii agricole continuă să crească aproximativ pînă la vîrsta de 70 de ani, şi atinge un nivel de peste 50%. Către vîrsta de 82 de ani aceasta ajunge la 60% şi ulterior se micşorează. Asupra reducerii ponderii pensionarilor ce beneficiază de pensii agricole în numărul total al pensionarilor, care se înregistrează, începînd cu anii 90 ai secolului trecut, ar fi putut influenţat un şir de motive. La acestea s-ar putea referi particularităţile dezvoltării istorice, problemele în economie, creşterea şomajului, reducerea numărului populaţiei ocupate în agricultură, îmbătrînirea populaţiei, precum şi schimbarea legislaţiei, majorarea vîrstei de ieşire la pensie şi a stagiului necesar etc. Pensionarii de invaliditate În fig.6.10 sînt prezentate datele privind numărul pensionarilor de invaliditate în dependenţă de vîrstă şi sex. Primii pensionari de invaliditate s-au înregistrat în vîrsta de peste 17 ani. Numărul acestora este destul de mic şi practic pînă la vîrsta de 25 de ani aceştea constituie doar cîteva sutimi de procente în numărul popilaţiei de vîrsta respectivă. Apoi numărul acestora începe să crească conform regulii exponenţiale şi atinge nivelul cel mai înalt în vîrsta prepensionară. Odată cu atingerea vîrstei de pensionare (la femei – 57 de ani, iar la bărbaţi – 62 de ani), numărul începe să se reducă brusc şi se stabilizează deja în vîrstele de pensionare înalte la nivelul de 3-5% din numărul total al populaţiei de vîrsta şi sexul respectiv.
|
©
Independent Actuarial Information-Analitical Center |