Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

6. Date generale privind asigurarea cu pensii

6.1. Numărul pensionarilor

6.1.1. Analiza numărului de pensionari

Pe parcursul perioadei 1999-2005 în Republica Moldova s-a înregistrat o oarecare reducere a numărului total de pensionari. Datele prezentate în fig.6.1 indică că în această perioadă  numărul de pensionari s-a redus cu 63.9 mii persoane sau cu 0.5%, constituind la finele anului 2005 - 618.3 mii persoane. Pînă în anul 2004 numărul de pensionari a scăzut cu ritmuri mai înalte, decît reducerea numărului total al populaţiei Republicii Moldova. Ca urmare în anul 2003 ponderea pensionarilor în numărul total al populaţiei s-a micşorat pînă la 17.4% (de la 18.7% în anul 1999). Însă deja în anii 2004-2005 numărul de pensionari a crescut din nou şi s-a stabilizat la nivelul de 18.2-18.3%. Se presupune că variaţia numărului relativ de pensionari, pe lîngă cauzele demografice, se explică prin majorarea vîrstei de ieşire la pensie, efectuate în Republica Moldova în perioada 1999-2002.   


Fig.6.1 Numărul pensionarilor

Analiza numărului pensionarilor în dependenţă de vîrstă este prezentată în fig.6.2, din care se observă că în perioada examinată numărul de pensionari, atît a bărbaţilor, cît şi a femeilor s-a redus lent: la femei de la 413 mii persoane în anul 1999 pînă la 381 mii persoane în anul 2005; la bărbaţi în aceeaşi perioadă de la 250 mii pînă la 238 mii persoane. Creşterea raportului dintre numărul bărbaţilor şi al femeilor cu două puncte procentuale (în anul 2001 – 60.5%, în anul 2005 – 62.5%) indică asupra faptului că, numărul femeilor s-a redus cu ritmuri mai înalte. Este de menţionat că, schimbarea anuală a numărului de pensionari se determină prin raportul dintre numărul pensionarilor decedaţi şi numărul de pensionari noi (doar a celor care au ieşit la pensie). În cazul dat (referitor la  pensionari) diferenţa dintre numărul de emigranţi şi imigranţi poate să nu fie luată în consideraţie.


 Fig.6.2 Numărul de pensionari după criteriul de sex

În fig.6.3 este reflectată dinamica modificării numărului de pensionari noi. Pe parcursul perioadei examinate numărul pensionarilor noi a crescut de mai mult de 2 ori, de la 15.0 mii pînă la 34.5 mii persoane. O creştere atît de bruscă este condiţionată, în primul rînd, de schimbarea vîrstei de pensionare; şi în al doilea rînd, de aşa-numitul efectul de cohortă.

Majorarea vîrstei de pensionare cu 6 luni pe parcursul unui an (după cum a fost în Republica Moldova) reduce numărul de pensionari noi pentru limită de vîrstă (cea mai numeroasă categorie de pensionari) aproape de două ori.

Aritmetica este simplă: în caz că vîrsta de pensionare nu ar fi fost majorată, atunci la pensie ar fi ieşit toţi cetăţenii, care au atins vîrsta de pensionare anterioară. Vîrsta nouă de pensionare este cu jumătate de an mai mare decît cea anterioară, de aceea dreptul la pensie îl deţin doar cetăţenii care au atins vîrsta egală sau mai mare ca vîrsta de pensionare anterioară plus jumătate de an. Considerînd că zilele de naştere pe parcurul anului sînt repartizate aproximativ uniform, numărul de astfel de cetăţeni va fi egal cu jumătate din numărul celor care ar fi putut atinge în acest an vîrsta de pensionare anterioară.

Efectul de cohortă se manifestă printr-o influenţă semnificativă asupra modificării numărului de pensionari noi, ce se înregistrează în numărul unor cohorte în dependenţă de vîrstă şi sex pe parcursul diferitor ani. În legătură cu aceasta, schimbarea numărului populaţiei de vîrstă pensionară determină şi modificările în numărul de pensionari „noi”.


Fig.6.3 Numărul pensionarilor „noi” după criteriul de sex

În arborele demografic (fig.6.4) sînt evidenţiate cu o culoare închisă acele grupuri ale populaţiei în dependenţă de vîrstă şi sex, care în perioada 1999-2005 au atins vîrsta de pensionare: la bărbaţi – 62 de ani, la femei – 57 de ani. Acestea reprezintă acele cohorte care în perioada dată au format numărul de pensionari noi.

Numărul mai mic de femei în grupurile examinate se explică prin faptul că, în această perioadă au atins vîrsta de pensionare generaţia de femei, născute în anii Marelui război pentru apărarea patriei sau în primii ani după război. În anul 2003 vîrsta de 57 de ani a atins cohorta cea mai puţin numeroasă, în anii ulteriori se înregistrează o creştere treptată a numărului de femei de această vîrstă, ceea ce, evident, conduce la creşterea numărului de pensionari noi – femei.

La bărbaţi situaţia este puţin altfel şi este legată de diferenţele dintre vîrsta de ieşire la pensie la bărbaţi şi la femei, stabilite de legislaţie (62 de ani faţă de 57 de ani). De aceea generaţiile de bărbaţi din timpul războiului ating vîrsta de pensionare cu 5 ani mai tîrziu comparativ cu femeile. În fig.6.4 se observă clar că la bărbaţi acest proces abia începe, în legătură cu acest fapt în anii apropiaţi se poate de aşteptat o reducere a numărului de pensionari noi – bărbaţi.

Generalizînd cele menţionate, se poate de constatat că, odată cu majorarea vîrstei de pensionare şi ieşirea la pensie a cohortelor „de război” (puţin numeroase), numărul pensionarilor „noi” iniţial s-a redus semnificativ. Odată cu suspendarea creşterii vîrstei de pensionare în anul 2002 şi apropierea către această vîrstă a cohortelor mai numeroase (în primul rînd de femei), numărul pensionarilor „noi” a început să crească.


Fig.6.4 Arborele demografic al numărului populaţiei Republicii Moldova în anul 2006.


Fig.6.5. Diferenţa dintre numărul cohortei de femei – pensionare „noi” şi numărul de pensionari decedaţi

Deşi în perioada 2003-2005 numărul pensionarilor „noi” s-a majorat, aceasta nu a fost suficient pentru a compensa reducerea numărului total de pensionari din cauza mortalităţii acestora. Aceasta a condus la faptul că reducerea numărului total de pensionari a fost însoţită de creşterea pensiilor noi stabilite. În fig.6.5, ca exemplu sînt prezentaţi indicatorii, ce caracterizează dinamica dezvoltării acestui proces la femeile – pensionare. În figura dată se observă destul de clar că pînă în anul 2005 numărul de femei – pensionare decedate a depăşit numărul de pensii noi stabilite femeilor. Ulterior, în legătură cu apropierea de vîrsta de pensionare a cohortei destul de numeroase, acest raport s-a schimbat, ceea ce a condus la creşterea numărului total de femei – pensionare, care practic se va înregistra pînă în anul 2025. Perioada anilor 2025-2030, de asemenea, se va caracteriza printr-o oarecare reducere a numărului total de femei – pensionare, ceea ce, probabil, se explică prin faptul că vîrsta de pensionare va atinge cohorta de copii puţin numeroasă, născută de către „copiii războiului”.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru