Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

4.6. Prognoza demografică

În ultimul deceniu (1995-2005) situaţia demografică în Republica Moldova a fost nu atît de favorabilă. Numărul populaţiei a scăzut lent şi în anul 2005 a constituit 3.6 mil.locuitori (fără Transnistria), adică anual populaţia Republicii Moldova s-a micşorat de la 7 pînă la 10 mii persoane. S-a înregistrat o îmbătrînire treptată a populaţiei. Numărul persoanelor cu vîrsta de peste 60 de ani (calculat la 100 persoane a populaţiei) a crescut de la 13.1 pînă la 13.6 persoane. S-a redus semnificativ rata sumară a natalităţii de la 1.74 pînă la 1.26 şi, ca urmare, s-a redus ponderea copiilor cu vîrsta de sub 15 ani în numărul total al populaţiei de la 28.6% în anul 1995 pînă la 19.0% în anul 2005. Însă este de menţionat că, în anul 2003 rata natalităţii a fost mai mică decît în anul 2005 şi a constituit doar 12.1. Dinamica pozitivă ce ţine de acest indicator permite de a spera în viitor la o îmbunătăţire a situaţiei demografice în Republica Moldova.

O problemă acută pentru Republica Moldova rămîne nivelul scăzut al duratei prognozate a vieţii şi supramortalitatea masculină în vîrsta aptă de muncă. Astfel, rata mortalităţii la bărbaţi în vîrstă de 16-62 ani în anul 2003 a constituit 759 (la 100000 de bărbaţi de această vîrstă), iar la femei acest indicator a fost de 284 (la 100000 de femei cu vîrsta de 16-57 ani). Acest fapt generează o diferenţă destul de semnificativă în durata prognozată a vieţii la bărbaţi şi femei. Conform datelor oficiale durata vieţii la bărbaţi în anii 2003-2005 a constituit 64.4-63.8 ani, iar la femei 71.6-71.7 ani. Adică în mediu femeile în Republica Moldova trăiesc cu 7-8 ani mai mult decît bărbaţii. Este de menţionat că această situaţie este caracteristică pentru multe ţări ale CSI. În general, în cadrul CSI indicatorul ce ţine de durata vieţii prognozate pentru bărbaţi se estimează la 62 de ani, pentru femei – la 72 de ani. În acelaşi timp, urmează de avut în vedere că, vorbind despre diferenţa dintre rata mortalităţii la bărbaţi şi femei, urmează de înţeles că această diferenţă nu este identică în grupurile de vîrstă mică, medie şi mare. Diferenţa maximă se înregistrează în grupurile de vîrstă medie, în grupurile de vîrstă mică mortalitatea la băieţi este cu 30-50% mai înaltă decît la fete. În grupul de vîrstă mai mare (peste 70 de ani) diferenţa nu este atît de mare, însă, de asemenea, constituie pînă la 30%. Aşadar, se poate de constatat că, deşi indicatorii ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova sînt mai favorabili decît în general în cadrul CSI, aceştia totuşi dovedesc despre probleme semnificative privind mortalitatea în aspect gender. 

Migraţiunea populaţiei – este un fenomen care are o mare influenţă asupra depopulării populaţiei moldoveneşti. Contribuţia acesteia la acest proces pe parcursul a diferitor ani s-a estimat în limitele de la 50% pînă la 70%. Cel mai mare număr de emigranţi în ţară s-a înregistrat în anul 2000 – 9128 persoane. Către anul 2002 valoarea acestui indicator s-a redus, constituind 6592 persoane, iar ulterior, în anul 2003 a crescut din nou pînă la 7376 persoane. Pe parcursul ultimilor trei ani acest indicator a avut o tendinţă de reducere, care în combinare cu sporul în procesul imigrator, a permis de a reduce soldul negativ dintre emigranţi şi imigranţi de la 7807 persoane în anul 2000 pînă la 4771 persoane în anul 2005. Desigur fluxul forţei de muncă din ţară are o influenţă negativă, însă în epoca globalizării, cînd mobilitatea forţei de muncă este destul de înaltă, probabil nu se va reuşi de a evita procesele migratorii. Doar dezvoltarea dinamică a economiei Republicii Moldova, care va asigura solicitarea forţei de muncă în ţară, ar putea atenua această influenţă.    

În Republica Moldova lipseşte o prognoză oficială demografică pe termen lung (pînă în anul 2050), de aceea în scopul modelării sistemului de pensionare au fost elaborate două scenarii de dezvoltare demografică a ţării. Aceste scenarii au fost elaborate în baza datelor statisticii oficiale şi estimărilor privind schimbările indicatorilor demografici de bază.

Scenariul 1 - moderat-pesimist, care presupune suspendarea reducerii natalităţii şi o oarecare creştere cu o dezvoltare economică favorabilă, creşterea nesemnificativă a duratei vieţii (cu menţinerea rămînerii în urmă faţă de ţările europene) şi menţinerea scăderii migraţionale cu o oarecare creştere a numărului de emigranţi în ţările europene.

Natalitatea. Se presupune menţinerea modelului de comportament reproductiv preponderent cu un copil. Rata sumară a natalităţii va creşte puţin de la nivelul existent de 1.23 pînă la 1.3 către anul 2025, pînă la 1.4 către anul 2050. Totodată, va continua tendinţa de creştere a vîrstei medii a mamei şi devierea maximă a natalităţii spre vîrstele mai mari, o creştere nesemnificativă a natalităţii în vîrstele de 25-29 şi 30-34 ani.

Mortalitatea. Indicatorii mortalităţii se vor reduce lent, ceea ce va determina o creştere nesemnificativă a duratei prognozate a vieţii pînă la 69 de ani pentru bărbaţi şi 76 de ani pentru femei către anul 2050.

Migraţiunea. Scăderea migraţională îşi va menţine tendinţa de creştere nesemnificativă şi ca urmare va creşte de la nivelul de 3.6 mii persoane anual pînă la 6 mii în anul 2025 şi ulterior se va menţine la acelaşi nivel pînă în anul 2050. Structura pe vîrstă a migranţilor va rămîne neschimbată şi va corespunde structurii din ultimii ani.

Scenariul 2 – moderat-optimist, care presupune îmbunătăţirea condiţiilor social-economice, creşterea nivelului de trai, promovarea politicii demografice, orientate spre susţinerea familiilor cu copii, reducerea mortalităţii şi politicii migraţionale orientate spre suspendarea scăderii migraţionale.

Natalitatea. Rata sumară a natalităţii va creşte de la nivelul existent de 1.23 pînă la 1.4 către anul 2025 şi 1.6 către anul 2050.

Mortalitatea. Indicatorii mortalităţii vor scădea (în primul rînd, din contul reducerii mortalităţii din cauza bolilor sistemului cardiovascular şi factorilor externi), ca urmare către anul 2025 indicatorii duratei prognozate a vieţii vor creşte de la 64.6 pînă la 69 de ani pentru bărbaţi şi de la 72.5 pînă la 76 de ani pentru femei, iar către anul 2005 - pînă la 74 de ani pentru bărbaţi şi 80 de ani pentru femei.

Migraţiunea. Spre deosebire de scenariul 1, se presupune că scăderea migraţională treptat se va micşora de la 3.6 mii persoane anual pînă la 0 mii persoane către anul 2050.

În tabelul 3.25 sînt prezentate datele care permit de a compara rezultatele principale obţinute în urma modelării indicatorilor demografici, efectuate conform scenariilor descrise mai sus. Date mai detaliate cu privire la toţi anii prognozaţi sînt prezentate în anexa 1.

 Tabelul 4.25.
Parametrii de bază şi rezultatele modelării de dezvoltare a perspectivelor demografice în Republica Moldova

 

Indicatorii

2005

2025

2050

scenariul 1

scenariul 2

scenariul 1

scenariul 2

scenariul 1

scenariul 2

Numărul total al populaţiei (mii pers.)

3589.9

3589.9

3354.7

3456.7

2593.6

3004.0

Structura populaţiei (%):

 

 

 

 

 

 

sub vîrsta aptă de muncă

19.4

19.4

16.4

16.7

13.5

14.1

în vîrsta aptă de muncă

64.3

64.3

60.4

59.7

50.0

47.9

peste vîrsta aptă de muncă

16.3

16.3

23.1

23.6

36.5

38.0

Rata sumară a natalităţii

1.23

1.23

1.3

1.4

1.4

1.6

Speranţa de viaţă la naştere (ani):

 

 

 

 

 

 

bărbaţi

64.6

64.6

67.0

69.0

69.0

74.0

femei

72.5

72.5

74.0

76.0

76.0

80.0

Migraţiunea (sporul anual, mii pers.)

-3.6

-3.6

-6.0

-2.0

-6.0

0.0

Ambele scenarii de dezvoltare demografică a Republicii Moldova, atît moderat-pesimist (scenariul 1), cît şi cel moderat-optimist (scenariul 2) presupun o scădere şi îmbătrînire continuă a populaţiei. Astfel, la realizarea scenariului 1 numărul populaţiei se va reduce către anul 2050 cu 996.3 mii persoane, iar în cazul realizării scenariului 2 – cu 585.8 mii persoane. Totodată, ponderea populaţiei în vîrstă aptă de muncă se va reduce în primul caz pînă la 50%, iar în al doilea – pînă la 47.9%.

Este de menţionat că însăşi reducerea numărului populaţiei nu este un indicator decisiv în stabilitatea sistemului de pensionare al ţării. Din acest punct de vedere este mai important indicatorul ce caracterizează raportul dintre numărul pensionarilor şi numărul populaţiei în vîrstă aptă de muncă, aşa-numita rata demografică de împovărare de către persoanele în vîrstă. Indicatorul dat, reieşind din condiţionalitatea cunoscută (deoarece se corelează cu numărul persoanelor în vîrstă aptă de muncă şi nu cu numărul persoanelor ocupate), permite de a se pronunţa despre partea pensiei unui pensionar achitată de către o persoană angajată. Este de menţionat că începînd cu perioada de prognozare (anul 2006) se observă o valoare a acestui indicator destul de favorabilă din punct de vedere al sistemului de pensionare: la 1000 de persoane în vîrstă aptă de muncă le revin 253 de pensionari. Însă populaţia treptat îmbătrîneşte şi, conform scenariilor demografice elaborate, în anul 2010 la 1000 de persoane apte de muncă vor reveni deja 267 de pensionari. Începînd cu anul 2011 valoarea ratei demografice de împovărare de către persoanele în vîrstă în scenariile examinate începe să difere. Către anul 2025 valoarea acesteia, conform scenariului 1 va constitui 382 persoane, iar conform scenariului 2 – 395 persoane. Către finele perioadei de prognozare (anul 2050) la 1000 de persoane în vîrstă aptă de muncă le vor reveni conform scenariului 1 – 730, iar conform scenariului 2 – 793 de persoane de vîrstă pensionară, adică rata demografică de împovărare de către persoanele în vîrstă va creşte de 2.7 şi, respectiv, de 2.9 ori. Aceasta dovedeşte despre faptul că, peste 50 de ani problemele asigurării statale cu pensii se vor acutiza. Din cîte se vede, creşterea bruscă a ratei demografice de împovărare de către persoanele în vîrstă se va înregistra în cadrul ambelor scenarii demografice examinate, deoarece creşterea duratei vieţii şi reducerea natalităţii este o tendinţă comună europeană şi Republica Moldova în acest sens nu rămîne în urmă. Tendinţele descrise sînt prezentate în fig.3.6 şi 3.7.


Fig.4.6. Compararea scenariilor demografice: numărul populaţiei


Fig.4.7. Compararea scenariilor demografice: rata de împovărare de către persoanele în vîrstă

Aşadar, se poate de concluzionat că în cazul ambelor scenarii demografice examinate vor apărea probleme, practic similare, în cadrul sistemului de pensionare. Ţinînd cont de acest fapt, în cazul prognozării perspectivelor de dezvoltare a sistemului de pensionare s-a examinat doar unul din scenariile demografice – moderat-optimist, care presupune către finele perioadei de prognozare (anul 2050) o scădere mai mică a populaţiei şi o durată a vieţii mai lungă.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru