Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei

Dinamica natalităţii şi mortalităţii descrisă mai sus determină şi indicatorii (absoluţi şi relativi) de creştere şi scădere a populaţiei. Pentru Republica Moldova este caracteristică trecerea rapidă de la un nivel înalt al sporului natural, înregistrat la sfîrşitul anilor 80, la indicatori negativi. Reducerea populaţiei determinată de prevalarea mortalităţii asupra natalităţii a început în anul 1999, în timp ce în Federaţia Rusă – a început în anul 1992. Şi, deşi indicatorii reducerii deocamdată nu sînt atît de înalţi – mai puţin de 2%, proporţiile depăşirii mortalităţii asupra natalităţii vor înregistra o tendinţă evidentă de creştere.

Tabelul 4.22.
Dinamica indicatorilor ce ţin de sporul natural al populaţiei în Republica Moldova în perioada 1989-2005


Anii

Valoarea absolută a sporului natural al populaţiei

Rata sporului natural (la 1000 de locuitori)

1989

42108

9.7

1995

3442

0.8

1996

2117

0.5

1997

2626

0.7

1998

1410

0.4

1999

–2814

–0.7

2000

–4285

–1.1

2001

–3627

–1.0

2002

–6147

–1.7

2003

–6608

–1.8

2004

–3396

–1.0

2005

–6994

–1.9

Datorită faptului că mortalitatea în localităţile rurale este cu mult mai înaltă decît în localităţile urbane, iar diferenţa dintre ratele natalităţii treptat se micşorează, indicatorii reducerii naturale a populaţiei rurale sînt mai înalţi decît în oraş. Totodată, din cauza fluxului migrator înalt populaţia urbană se micşorează într-o măsură mai mare decît cea rurală.

Tabelul 4.23.
Dinamica ratei sporului natural al populaţiei urbane şi rurale în Republica Moldova în perioada 1990-2004


Anii

Populaţia urbană

Populaţia rurală

1990

9.3

6.6

1995

1.5

0.2

1996

0.6

0.4

1997

0.9

0.6

1998

0.7

0.2

1999

-0.1

-1.2

2000

-0.4

-1.8

2001

-0.2

-1.6

2002

-0.3

-2.7

2003

-0.5

-2.7

2004

0.5

-1.9

Dacă indicatorii sporului natural al populaţiei reflectă dinamica anuală curentă, atunci indicatorii de reproducere a populaţiei caracterizează procesul de înlocuire a generaţiilor, care se formează în urma regimurilor existente ale natalităţii şi mortalităţii.

Indicatorii de reproducere a populaţiei necesită o utilizare corectă deosebită. Aceştia permit de a evalua schimbarea numărului populaţiei, în caz că componenţa pe vîrste corespunde regimului existent de reproducere a populaţiei, adică combinării ratelor de natalitate şi mortalitate. În prezent structura pe vîrste este diferită. Aceasta s-a format în urma tendinţelor demografice din ultimii ani. Urmează de ţinut cont de faptul că, menţinerea îndelungată a ratei mortalităţii actuale şi, în special, a natalităţii inevitabil (doar migraţiunea intensivă stabilă poate împiedica aceasta) formează distribuirea populaţiei pe vîrste corespunzătoare. La rîndul său, această distribuire, chiar în cazul îmbunătăţirii regimului de reproducere a populaţiei, va influenţa negativ asupra dinamicii numărului acesteia.

Aşadar, indicatorii de reproducere a populaţiei reprezintă o evaluare integrală a regimurilor existente de natalitate şi mortalitate şi servesc drept prognoză – preîntîmpinare specifică, care permite de a analiza ce se va întîmpla cu populaţia, în caz că tendinţele demografice nu se schimbă.    

Un indicator cheie al regimului de reproducere a populaţiei îl reprezintă coeficientul net de reproducere a populaţiei. Acesta caracterizează măsura de înlocuire a generaţiei părinteşti de către generaţia de copii. Dacă valoarea acestuia depăşeşte cifra 1, atunci reproducerea este extensivă, adică din generaţie în generaţie numărul populaţiei creşte. Dacă valoarea este mai mică decît cifra 1, atunci reproducerea este îngustă, adică din generaţie în generaţie numărul populaţiei descreşte. Valoarea indicatorului egală cu 1 indică despre o reproducere simplă, la care din generaţie în generaţie numărul populaţiei nu se schimbă.

În anii 2001-2005 valoarea coeficientului net de reproducere a populaţiei în Republica Moldova a constituit 0.6. Ceea ce înseamnă că fiecare generaţie nouă după numărul populaţiei este cu 40% mai mică decît cea anterioară (în schimb la fiecare 10 femei revin doar 6 fiice).

Tabelul 4.24.
Dinamica coeficientului net de reproducere a populaţiei în Republica Moldova în perioada 1990-2005


Anii

Coeficientul net de reproducere a populaţiei

1990

1.13

1991

1.07

1992

1.05

1993

0.97

1994

0.91

1995

0.82

1996

0.75

1997

0.78

1998

0.73

1999

0.73

2000

0.73

2001

0.60

2002

0.58

2003

0.58

2004

0.60

2005

0.58

Pentru anii 2003-2005 – estimare.

Dacă coeficientul net indică proporţia de înlocuire de către generaţii cu condiţia cînd structura populaţiei pe vîrste vine în corespundere cu regimul de reproducere a populaţiei, atunci rata reală a sporului natural indică care va fi schimbarea anuală a numărului populaţiei. În cazul coeficientului net mai mare decît 1, rata reală a sporului natural va fi pozitivă, în cazul coeficientului net mai mic ca 1 – negativă şi în cazul coeficientului net egal cu 1 – nulă.

Această rată a sporului natural se numeşte reală, deoarece, spre deosebire de rata simplă a sporului natural al populaţiei, nu depinde de particularităţile componenţei populaţiei pe vîrste, formate sub influenţa tendinţelor demografice anterioare şi migraţiunii, ci se determină doar de către regimul de reproducere a populaţiei.

În anul 2004 rata reală a sporului natural al populaţiei în Republica Moldova a constituit 19.6%. În caz că structura pe vîrste a locuitorilor republicii ar fi corespuns ratelor actuale ale natalităţii şi mortalităţii, atunci reducerea naturală anuală a populaţiei ar fi constituit 2.0%, adică ar fi fost de 10 ori mai mare decît cea actuală.

În baza ratei reale a sporului natural se construieşte aşa-numitul model al populaţiei stabile. Acesta reprezintă un model teoretic al populaţiei, în care se menţin neschimbate caracteristicile de vîrstă ale natalităţii şi mortalităţii, precum şi structura populaţiei pe vîrste.

Fig.4.5. Piramida pe vîrste şi sexe a populaţiei stabile, ce corespunde regimului de reproducere a populaţiei în Republica Moldova în anul 2004.

Modelul populaţiei stabile indică ce fel de componenţă a populaţiei pe vîrste corespunde unui sau altui regim de reproducere a populaţiei, adică combinării ratelor de natalitate şi mortalitate. În realitate o populaţie stabilă nu există niciodată, deoarece pentru formarea acesteia este necesar ca pe parcursul unei perioade destul de îndelungate (cîteva decenii) coeficienţii de vîrste ai natalităţii şi mortalităţii să nu se schimbe. De asemenea, această populaţie ar trebui să fie închisă, adică migraţiunea nu trebuie să influenţeze asupra schimbării numărului populaţiei.

În acelaşi timp, modelul populaţiei stabile este un instrument important în analiza demografică, în primul rînd, datorită faptului că permite de a evalua la care structură a populaţiei pe vîrste şi sexe ar putea conduce regimul existent de reproducere a populaţiei.

Ponderea populaţiei cu vîrsta sub 15 ani în populaţia stabilă, ce corespunde regimului existent de reproducere a populaţiei Republicii Moldova, constituie 11.1%, cu vîrsta de 15-64 ani – 65.0%, 65 de ani şi peste – 23.9%.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru