|
1. Introducere 2. Expertiza actuarială 3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova 4. Situaţia demografică în Republica Moldova 5. Situaţia macroeconomică actuală 6. Date generale privind asigurarea cu pensii 8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative |
Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala
4. Situaţia demografică în Republica Moldova4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţieiÎncepînd cu anii 90 numărul populaţiei Republicii Moldova este în descreştere. Pînă în anul 1999 scăderea populaţiei a fost legată în exclusivitate de fluxul migrator al locuitorilor republicii, deoarece numărul nou-născuţilor depăşea numărul persoanelor decedate şi sporul natural al populaţiei în aceşti ani s-a menţinut. După anul 1999 asupra reducerii numărului populaţiei influenţează ambii factori: atît reducerea migratorie, cît şi cea naturală. Tabelul 4.1.
*Pînă în anul 1996 datele sînt prezentate în ansamblu pe republică, inclusiv Transnistria, din anul 1997 – fără Transnistria. Reducerea numărului populaţiei s-a înregistrat doar în localităţile urbane, iar numărul locuitorilor de la sate creştea. Se poate de presupus că creşterea numărului sătenilor a continuat practic neîncetat, pînă la începutul anului 2001. O oarecare precauţie în această presupunere este legată de faptul că pînă în anul 1996 şi în perioada ulterioară datele sînt incomparabile, deoarece în primul caz acestea includeau Transnistria, iar în al doilea – nu. Conform datelor Anuarului demografic al ONU discrepanţa dintre numărul mediu anual al acestor populaţii a constituit circa 660 mii persoane. În ultimii 10 ani (în anul 2007 comparativ cu anul 1997) numărul populaţiei Republicii Moldova s-a redus cu 76.2 mii persoane sau cu 2.1%. În ultimii cinci ani reducerea populaţiei a fost mult mai intensivă. Dacă în anii 1997-2001 aceasta a constituit 0.6%, atunci în anii 2002-2006 – 1.3%. Pe parcursul ultimului deceniu numărul populaţiei republicii din mediul urban s-a redus (cu 4.3%), ceea ce depăşeşte cu mult reducerea numărului populaţiei din zona rurală (cu 0.5%). Acest fapt a generat o schimbare semnificativă a raportului dintre ponderea populaţiei din mediul urban şi cel rural. Dacă la începutul anului 1997 orăşenii au constituit 42.2%, iar sătenii – 57.8%, atunci la începutul anului 2007 aceşti indicatori au constituit respectiv 41.3% şi 58.7%. Aşadar, ponderea locuitorilor de la sate creşte. În ultimul deceniu ponderea bărbaţilor şi femeilor în numărul total al populaţiei s-a stabilizat la nivelul de 47.8% şi 52.2 % respectiv, iar la 100 de bărbaţi revin 109 de femei. Odată cu reducerea numărului populaţiei Republicii Moldova, s-a înregistrat şi o schimbare semnificativă a componenţei pe vîrstă. Tabelul 4.2.
În primul rînd, este de menţionat reducerea semnificativă a ponderii copiilor şi adolescenţilor în vîrstă de pînă la 15 ani, ceea ce reprezintă o consecinţă a reducerii natalităţii. În acelaşi timp, a crescut ponderea populaţiei în vîrstă de 15-64 de ani. Această creştere a fost deosebit de semnificativă, începînd cu anul 1999. Mai puţin semnificativă, dar practic continuă, a fost creşterea ponderii populaţiei vîrstnice. Componenţa populaţiei în dependenţă de vîrstă se deosebeşte esenţial în localităţile urbane şi cele rurale.
Fig.4.1. Componenţa populaţiei urbane şi rurale a Republicii Moldova pe vîrste În localităţile rurale ponderea copiilor şi adolescenţilor, precum şi a persoanelor vîrstnice este mai mare decît în localităţile urbane, pe cînd cea a persoanelor în vîrstă de 15-64 ani este cu mult mai mică. Structura numărului populaţiei Republicii Moldova pe categorii de vîrstă este o amprentă a creşterii şi descreşterii natalităţii în ultimele decenii, aşa-numitul valul demografic, care reprezintă o consecinţă a războaielor, de la care Republica Moldova a avut de suferit în secolul XX, de comun cu alte republici din fosta Uniune Sovietică. Piramida populaţiei după sex şi vîrstă indică că structurile de vîrstă ale bărbaţilor şi femeilor sînt similare. Se înregistrează deosebiri în categoria de vîrstă înaintată – în structura de vîrstă a femeilor ponderea persoanelor de vîrstă înaintată este cu mult mai mare, decît a bărbaţilor. Creşterea disproporţiei între numărul de bărbaţi şi femei, odată cu creşterea vîrstei, este o consecinţă a supramortalităţii masculine.
În general structura populaţiei Republicii Moldova pe vîrste în prezent este relativ favorabilă. Astfel va fi şi în anii următori. În vîrsta activă reproductivă intră un contingent numeros de persoane care s-au născut la mijlocul anilor 1980, ceea ce influenţează pozitiv asupra dinamicii numărului nou-născuţilor. Pe de altă parte, au atins o vîrstă înaintată persoanele care s-au născut în anii războiului. Însă numărul acestora este comparativ mic. Aceasta contribuie la un spor relativ mic a poverii asupra sistemului de asigurare socială şi sistemului de pensii, ocrotirii sănătăţii, precum şi stopează majorarea numărului persoanelor decedate. Însă în cîţiva ani situaţia se va schimba radical. La o vîrsta reproductivă şi aptă de muncă vor ajunge persoanele născute la sfîrşitul anilor 1980 şi în anii 1990, numărul cărora este relativ mic. De exemplu, numărul celor care la momentul recensămîntului populaţiei din 2004 au atins vîrsta de 18 ani (în prezent – 20 de ani) a constituit 70.4 mii persoane. Numărul celor mai tineri cu 5 ani a constituit 56.4 mii persoane, sau cu 19.9% mai puţin, iar numărul copiilor în vîrstă de 8 ani – a constituit doar 42.5 mii persoane, adică de 1.66 ori mai mic decît numărul celor de 18 ani. O reducere atît de bruscă a numărului de persoane de vîrstă reproductivă inevitabil va atrage după sine reducerea numărului nou-născuţilor, deoarece chiar şi în cazul promovării unei politici demografice active şi întreprinderii altor măsuri nu se va reuşi de a spori natalitatea la un nivel atît de înalt, pentru a compensa reducerea numărului populaţiei de vîrstă reproductivă. În acelaşi timp, vor ajunge la o vîrstă înaintată nu persoanele născute în anii războiului, care reprezintă un contingent puţin numeros, ci dimpotrivă, acele generaţii numeroase de oameni care s-au născut după sfîrşitul războiului, cînd a avut loc aşa-numita creştere compensatorie a natalităţii. Dacă, de exemplu, conform datelor recensămîntului din anul 2004 în Republica Moldova numărul persoanelor cu vîrsta de 60 de ani constituia 22.1 mii persoane, atunci numărul celor mai tineri cu 5 ani – 49.3 mii persoane, adică de 2.3 ori mai mult. Asemenea decalaj în componenţa populaţiei pe vîrste inevitabil va aduce la creşterea poverii asupra sistemului de pensionare, deservirii sociale şi ocrotirii sănătăţii, cît şi va contribui la creşterea numărului persoanelor decedate. Aşadar, reducerea numărului nou-născuţilor şi creşterea numărului persoanelor decedate, condiţionate de schimbările viitoare în componenţa populaţiei pe vîrste, vor conduce la o creştere esenţială a scăderii naturale a populaţiei Republicii Moldova şi, în acelaşi timp, o îmbătrînire semnificativă a acesteia. 1. Pînă în anul 1996 datele sînt prezentate în ansamblu pe republică, inclusiv Transnistria, din anul 1997 – fără Transnistria.
|
©
Independent Actuarial Information-Analitical Center |