Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

1. Introducere

2. Expertiza actuarială
2.1. Conţinutul expertizei actuariale
2.2. Ciclul actuarial de control
2.3. Instrumentarul expertizei actuariale

3. Bazele legislaţiei de pensionare a Republicii Moldova
3.1. Principiile generale
3.2. Contribuţiile de asigurare şi baza impozabilă
3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora
3.3.1. Pensiile pentru limită de vîrstă
3.3.2. Pensiile de invaliditate
3.3.3. Pensiile de urmaş
3.3.4. Pensiile unor categorii de cetăţeni
3.3.5. Pensiile/alocaţiile sociale
3.3.6. Pensiile plătite din contul bugetului de stat
3.4. Pensia minimă şi minimul garantat
3.5. Formulele de pensionare
3.6. Indexarea pensiilor

4. Situaţia demografică în Republica Moldova
4.1. Dinamica numărului şi structura pe vîrste şi sex a populaţiei
4.2. Natalitatea
4.3. Mortalitatea şi durata vieţii
4.4. Nupţialitatea şi divorţialitatea
4.5. Sporul natural şi reproducerea populaţiei
4.6. Prognoza demografică

5. Situaţia macroeconomică actuală
5.1. Tendinţele activităţii economice a populaţiei
5.2. Crearea pronosticului de bază

6. Date generale privind asigurarea cu pensii
6.1. Numărul pensionarilor
6.1.1. Analiza numărului de pensionari
6.1.2. Repartiţia numărului de pensionari în dependenţă de tipurile de pensii beneficiate
6.1.3. Numărul de pensionari în dependenţă de vîrstă şi sex
6.2. Nivelul de trai al pensionarului
6.2.1. Mărimea medie a pensiilor stabilite
6.2.2. Compensarea salariului pierdut
6.2.3. Diferenţele gender între mărimile pensiilor

7. Rezultatele modelării

8. Totalurile şi perspectivele de dezvoltare ale sistemului de pensionare
al Republicii Moldova

Anexă: Analiza riscurilor sistemelor de pensionare condiţional-cumulative
şi cumulative

Sistemul de pensionare al Republicii Moldova: expertiza actuariala

3.3. Tipurile de pensii şi condiţiile de stabilire a acestora

Legea Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat prevede achitarea următoarelor tipuri de pensii din contul mijloacelor asigurărilor sociale: pentru limită de vîrstă, de invaliditate şi de urmaş.

3.3.1.Pensiile pentru limită de vîrstă

Condiţiile de stabilire a pensiei depline pentru limită de vîrstă sînt atingerea vîrstei de pensionare stabilite de legislaţie şi realizarea stagiului de cotizare corespunzător. Odată cu adoptarea Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat în anul 1998, în Republica Moldova, din anul 1999, a început creşterea vîrstei de ieşire la pensie atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei. Corespunzător a fost majorat şi stagiul de cotizare. Dacă anterior bărbaţii ieşeau la pensie în vîrstă de 60 de ani, iar femeile – la 55 de ani, atunci, începînd cu 1 ianuarie 1999, vîrsta de pensionare a început să se majoreze cu 6 luni anual şi către anul 2008 urma să constituie 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani – pentru femei. Însă, ulterior, a fost adoptată Legea nr.1485-XV din 22.12.02 cu privire la introducerea modificărilor în art.41 al Legii nr.156-XIV din 14.10.98 cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat, prin care vîrsta de pensionare a fost îngheţată la nivelul anului 2002, adică: 62 de ani pentru bărbaţi şi 57 de ani – pentru femei. Se presupune că creşterea vîrstei de pensionare este suspendată pentru 5 ani – pînă în anul 2008. Suspendarea creşterii vîrstei de pensionare a condus la o majorare semnificativă a numărului de pensii pentru limită de vîrstă noi stabilite. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în anul 2003 (primul an după suspendarea procesului de creştere a vîrstei de pensionare) numărul acestora comparativ cu anul 2002 s-a majorat de 1.7 ori. În anii 2004 şi 2005 numărul pensiilor noi stabilite a continuat să crească, astfel majorîndu-se încă cu 21.8% şi, respectiv, cu 12.6%. În total în perioada 2003 – 2005 numărul pensiilor noi stabilite s-a majorat de 2.3 ori. Specialiştii Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale apreciază negativ această situaţie. La părerea acestora, prognozele demografice nefaste pentru anii imediat următori pun la îndoială posibilităţile de finanţare a prestaţiilor din sistemul de asigurări sociale şi pun în pericol stabilitatea şi credibilitatea întregului sistem: numărul mic al persoanelor active (o parte considerabilă a acestora fiind angajaţi „la negru” în alte state) nu va face faţă numărului mare al pensionarilor, care în următorii ani va creşte1.

În acelaşi timp, este necesar de menţionat că, începînd cu anul 1999 (demararea reformei), conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul total al pensionarilor anual se micşora şi către anul 2005 s-a redus practic cu 12.5%. Cu toate acestea, numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă în aceeaşi perioadă s-a redus cu 15.7%. După cum se observă, combinarea creşterii considerabile a pensiilor noi stabilite cu reducerea numărului total al pensionarilor este legată nu doar de stoparea procesului de creştere a vîrstei de pensionare, dar şi de efectul „de cohortă”, ceea ce înseamnă că la vîrsta de pensionare au ajuns cohortele populaţiei destul de numeroase. 

Reforma de pensionare în Republica Moldova prevedea creşterea stagiului de cotizare pînă la 35 de ani către anul 2008 atît pentru bărbaţi, cît şi pentru femei. Această creştere este destul de semnificativă, luînd în consideraţie că anterior stagiul necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă constituia pentru bărbaţi 25 ani, iar pentru femei – 20 de ani. Însă ultima redacţie a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat prevede un stagiu de cotizare necesar atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi în mărime de 30 de ani. În acelaşi timp, legea prevede că persoana asigurată, care la atingerea vîrstei de pensionare stabilite nu poate confirma stagiul deplin de cotizare necesar, însă confirmă un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani, are dreptul de a beneficia de o pensie parţială, calculată proporţional stagiului de cotizare. Astfel, în prezent pentru a beneficia de dreptul la pensie pentru limită de vîrstă este suficient de a avea un stagiu de cotizare de 20 de ani (evident, cu condiţia atingerii vîrstei de pensionare). De asemenea, este necesar de menţionat că, legislaţia prevede norme care interesează persoanele asigurate în atingerea stagiului de cotizare de 35 de ani şi mai mult. Astfel, pentru fiecare an de stagiu mai mare de 35 de ani mărimea pensiei stabilite se majorează cu 2% din venitul asigurat, în timp ce pentru fiecare an de stagiu de cotizare de la 20 pînă la 35 de ani – 1.2%. În legislaţia de pensionare a Republicii Moldova sînt prevăzute şi stimulente pentru o realizare şi mai tîrzie a dreptului la pensie. În acest caz mărimea pensiei se majorează cu 2% din venitul asigurat pentru fiecare an asigurat, lucrat după atingerea vîrstei de pensionare stabilite. 

Stagiul de cotizare în sistemul public de asigurări sociale se calculează prin însumarea tuturor perioadelor contributive. La perioadele contributive sînt asimilate, de asemenea, perioadele necontributive, precum sînt: beneficierea de indemnizaţii privind incapacitatea temporară de muncă, de maternitate, de şomaj. În stagiul de cotizare se mai includ şi alte perioade necontributive: satisfacerea serviciului militar în termen sau cu termen redus, îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani. În stagiul de cotizare, de asemenea, se includ perioadele în care, pînă la intrarea în vigoare a Legii privind pensiile de asigurări sociale, a fost desfăşurată activitatea în calitate de membru de colhoz; activitatea de creaţie a membrilor uniunilor de creaţie; activitatea în calitate de slujitor şi lucrător al cultelor; îngrijirea unui invalid de gradul I, unui copil invalid, unei persoane ce a depăşit vîrsta de 75 de ani; studiile în instituţiile de învăţămînt superior cu frecvenţa la zi, serviciul militar sau alt serviciu asimilat acestuia. 

Însă modul de finanţare a acestor perioade nu este reglementat definitiv de către legislaţie. Chiar şi modul de includere în stagiul de cotizare a perioadelor ce ţin de îngrijirea copiilor şi invalizilor, studiilor şi serviciului militar (legislaţia prevede că acestea se compensează din contul mijloacelor bugetului de stat), nu este pînă în prezent descris în actele normative.

Reforma de pensionare a lichidat, începînd cu 1 ianuarie 1999, pensiile pentru vechime în muncă, acordate lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătăţii şi învăţămîntului. Însă acele pensii, care au fost stabilite pînă la termenul indicat, continuă să se plătească din contul mijloacelor bugetului asigurărilor sociale. În total numărul acestor pensionari în perioada examinată (1999 – 2005) s-a redus cu 41.3%, s-a redus şi ponderea acestora în numărul total de pensionari: de la 0.8% pînă la 0.5%.

Reforma de pensionare a permis de a reduce esenţial numărul pensionarilor care beneficiază de pensii în condiţii avantajoase. Dacă în anul 1999 numărul beneficiarilor de acest tip de pensie a fost de 148.2 mii de persoane şi constituia 21.7% din numărul total de pensionari (iar faţă de pensionarii pentru limită de vîrstă – 27.6%), atunci către anul 2005 numărul acestora s-a redus de 2.4 ori, constituind 62.3 mii de persoane sau 10.1% din numărul total de pensionari (13.6% din numărul pensionarilor pentru limită de vîrstă). De peste 2 ori s-a micşorat şi volumul plăţilor categoriilor de persoane privilegiate. Ponderea acestora în volumul total de plăţi a scăzut de la 22.4% în anul 1999 pînă la 10.6% în anul 2005. În prezent pensii în condiţii avantajoase se stabilesc doar persoanelor ocupate la lucrări în condiţii foarte grele şi foarte nocive (prevăzute în Lista nr.1), cît şi femeilor care au născut şi au educat pînă la vîrsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. Anterior reforma de pensionare prevedea că vîrsta de pensionare pentru stabilirea pensiilor în condiţii avantajoase treptat va fi majorată, pînă nu va atinge vîrsta standard de pensionare. Însă mai tîrziu (începînd cu anul 2004), pentru persoanele care lucrează în condiţii de muncă speciale a fost stabilită următoarea vîrstă de pensionare: 54 de ani – pentru bărbaţi şi 49 de ani – pentru femei, pentru femeile cu mulţi copii – 54 de ani.


1. Raportul social anual al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, anul 2003, p.44.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru