Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

Capitolul 4.
Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender

Reforma sistemului de pensionare în Republica Moldova, în mare măsură, a fost orientată spre stabilirea unei legături reciproce cît mai strînse dintre mărimea contribuţiei persoanei la dezvoltarea economiei naţionale şi mărimea asigurării cu pensii în viitor. În aceste condiţii situaţia asimetrică a bărbaţilor şi femeilor în domeniul ocupării forţei de muncă şi pe piaţa muncii predetermină asimetria posibilităţilor acestora în formarea pensiei în viitor. În capitolul dat sînt examinate diferenţele dintre bărbaţi şi femei în activitatea economică, parametrii ocupării forţei de muncă şi şomaj.

Un indicator principal al viabilităţii sistemului de pensionare, format pe principiul solidarităţii generaţiilor, este raportul dintre numărul populaţiei ocupate şi numărul pensionarilor. Iar mai exact, coeficientul poverii de pensionare depinde de raportul dintre numărul plătitorilor contribuţiilor de pensii şi numărul beneficiarilor de pensii. Cu cît este mare numărul persoanelor ocupate şi mai mic numărul pensionarilor, cu atît este mai înaltă stabilitatea sistemului de pensionare.      

Este evident că, valoarea numărătorului şi al numitorului din cadrul acestui raport, în mare măsură, depinde atît de procesele demografice, cît şi de cele social-economice, petrecute în ţară. Dacă numărul pensionarilor este practic stabil (legislaţia ce stabileşte dreptul de a beneficia de pensie, de regulă, nu se schimbă deseori), atunci numărul angajaţilor (plătitori ai contribuţiilor de pensii) – este o mărime mult mai mobilă, în deosebi în economiile reformatoare, şi, în mare măsură, depinde de condiţiile economice şi situaţia pieţei muncii.

În prezent rata poverii de pensionare în Republica Moldova este foarte mare şi în timpul apropiat nu se aşteaptă o îmbunătăţire semnificativă a acesteia. În primul rînd, deoarece procesele demografice (după cum arată calculele) legate de îmbătrînirea populaţiei în viitor vor aduce la creşterea poverii de către persoanele în vîrstă, adică a raportului dintre numărul populaţiei ce se află în vîrsta aptă de muncă şi numărul persoanelor vîrstnice.  În al doilea rînd, deoarece situaţia creată în sfera ocupării forţei de muncă şi pe piaţa muncii, pînă ce este negativă, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi din cel calitativ, şi nu acordă nici o speranţă la creşterea rapidă a activităţii economice şi ocupării populaţiei, iar, ca urmare – la creşterea numărului plătitorilor contribuţiilor de pensii. Vorbind despre parametrii cantitativi şi calitativi ai pieţei muncii, în acest context urmează de atras atenţia, în primul rînd, la structura pe ramuri a ocupării forţei de muncă şi nivelul de salarizare, raportul dintre ocuparea forţei de muncă şi şomaj, ocuparea formală şi neoficială.

Republica Moldova se referă la acele ţări ale CSI care în rezultatul reformelor de piaţă şi scăderii acute a competitivităţii producţiei naţionale a mers pe calea reducerii ocupării forţei de muncă în domeniul industrial şi creşterii celei din sectorul agrar. Totodată, dezvoltarea sferei de servicii s-a petrecut, mai întîi de toate, din contul comerţului mic şi alimentaţiei publice, care nu necesită cerinţe înalte faţă de angajaţi. Această tendinţă este o reacţie firească la deschiderea pieţelor în primii ani ai reformelor de piaţă. Însă, în Republica Moldova, precum şi în alte ţări ale CSI (în primul rînd, ţările din Asia Mijlocie şi Caucaz) reforma s-a tărăgănat, ceea ce deja conduce la consecinţe economice negative. Din punct de vedere al pieţei muncii, în urma reducerii competitivităţii unor ramuri întregi ale economiei, se reduce şi cererea faţă de forţa de muncă calitativă în economia naţională. Totodată, scade şi oferta acesteia. În legătură cu insuficienţa forţei de muncă calitative în ţările Europei Centrale şi de Est (care în condiţiile zonei europene libere se deplasează în ţările mai favorabile din Europa Occidentală), statele noi ale Uniunii Europene sînt nevoite să-şi deschidă hotarele pentru forţa de muncă calitativă din ţările CSI1. Raportul Social al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru anul 2003 caracterizează aceste probleme ca „exod masiv al populaţiei”2.

Consecinţele negative ale schimbărilor ramurale în domeniul ocupării forţei de muncă se referă şi la sectorul agrar, ponderea căruia în ocuparea forţei de muncă şi PIB în anii de reformă a crescut nu numai din contul reducerii ponderii industriei, dar şi din contul extinderii sectorului mai puţin eficient, iar uneori şi a formelor înapoiate ale „economiei familiale”, mai întîi de toate – gospodăria naturală şi tipul de producere în cantităţi mici. Astfel, ponderea oficială a celor ce sînt ocupaţi în gospodăria naturală constituie 9,5% din numărul total al persoanelor ocupate. Cu toate acestea, locuitorii din zona rurală constituie 68% din numărul total al celor ocupaţi în sectorul informal al economiei, pe cînd cei din oraş – mai puţin de 32%3. Ponderea totală a celor ocupaţi în sectorul agrar constituie 41% din numărul total al persoanelor ocupate în economie, în acelaşi timp rata celor ocupaţi în sectorul agrar la întreprinderi cu un număr de 20 de persoane şi mai mult – doar 15%4. Celelalte 36% - sînt ocupate la întreprinderi mici şi în gospodăriile ţărăneşti.

Tabelul 1.
Distribuirea persoanelor ocupate pe ramurile economiei în unele ţări ale CSI,
1991, 2003, (% din numărul total al celor ocupaţi în economie)5


Ţările CSI

1 9 9 1

2 0 0 3

 

Industria, construcţia

Agricultura, gospodăria forestieră şi piscicolă

Servicii

Industria, construcţia

Agricultura, gospodăria forestieră şi piscicolă

Servicii

Azerbaidjan

18,7

30,6

50,6

11,5

40,0

48,5

Armenia

38,0

22,4

39,6

16,3

44,8

38,9

Belorusia

41,5

18,4

40,1

33,3

11,4

55,3

Kazahstan

30,6

23,7

45,8

17,0

36,0

46,9

Kirghizstan

26,6

34,4

39,0

10,1

52,5

37,4

Moldova

27,9

35,2

37,0

16,3

42,6

41,1

Federaţia Rusă

41,9

13,1

45,0

29,8**

11,8**

58,4**

Tadjikistan

20,5

43,9

35,6

8,2**

66,2**

25,5**

Ucraina

40,0

18,8

41,2

25,7**

25,2**

49,1**

 *- 1995.  **- 2002.  
Sursa: СНГ в 2003 г. М., 2004, СС. 206-382 (calcul).

1. În special, Cehia oferă condiţii avantajoase în obţinerea
cetăţeniei specialiştilor calificaţi din Moldova, Belorusia şi Kazahstan.

2. Raportul Social Anual. 2004. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova. Chişinău, 2005, p.12.

3. Datele Biroului Naţional de Statistică.

4. Datele privind persoanele ocupate în sectorul agrar sînt prezentate ţinînd cont de gospodăria forestieră, piscicolă şi vînatul, sursa: Women and Men in the Republic of Moldova – Ch.: Statistica, 2005.

5. Aici şi în viitor suma în coloana pe anul corespunzător poate să difere de 100% din cauza rotunjirii.


Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru