Aspectele gender
ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova
Capitolul 4.
Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
Reforma sistemului de pensionare în Republica Moldova, în mare măsură, a fost orientată spre stabilirea unei legături reciproce cît mai strînse dintre mărimea contribuţiei persoanei la dezvoltarea economiei naţionale şi mărimea asigurării cu pensii în viitor. În aceste condiţii situaţia asimetrică a bărbaţilor şi femeilor în domeniul ocupării forţei de muncă şi pe piaţa muncii predetermină asimetria posibilităţilor acestora în formarea pensiei în viitor. În capitolul dat sînt examinate diferenţele dintre bărbaţi şi femei în activitatea economică, parametrii ocupării forţei de muncă şi şomaj.
Un indicator principal al viabilităţii sistemului de pensionare, format pe principiul solidarităţii generaţiilor, este raportul dintre numărul populaţiei ocupate şi numărul pensionarilor. Iar mai exact, coeficientul poverii de pensionare depinde de raportul dintre numărul plătitorilor contribuţiilor de pensii şi numărul beneficiarilor de pensii. Cu cît este mare numărul persoanelor ocupate şi mai mic numărul pensionarilor, cu atît este mai înaltă stabilitatea sistemului de pensionare.
Este evident că, valoarea numărătorului şi al numitorului din cadrul acestui raport, în mare măsură, depinde atît de procesele demografice, cît şi de cele social-economice, petrecute în ţară. Dacă numărul pensionarilor este practic stabil (legislaţia ce stabileşte dreptul de a beneficia de pensie, de regulă, nu se schimbă deseori), atunci numărul angajaţilor (plătitori ai contribuţiilor de pensii) – este o mărime mult mai mobilă, în deosebi în economiile reformatoare, şi, în mare măsură, depinde de condiţiile economice şi situaţia pieţei muncii.
În prezent rata poverii de pensionare în Republica Moldova este foarte mare şi în timpul apropiat nu se aşteaptă o îmbunătăţire semnificativă a acesteia. În primul rînd, deoarece procesele demografice (după cum arată calculele) legate de îmbătrînirea populaţiei în viitor vor aduce la creşterea poverii de către persoanele în vîrstă, adică a raportului dintre numărul populaţiei ce se află în vîrsta aptă de muncă şi numărul persoanelor vîrstnice. În al doilea rînd, deoarece situaţia creată în sfera ocupării forţei de muncă şi pe piaţa muncii, pînă ce este negativă, atît din punct de vedere cantitativ, cît şi din cel calitativ, şi nu acordă nici o speranţă la creşterea rapidă a activităţii economice şi ocupării populaţiei, iar, ca urmare – la creşterea numărului plătitorilor contribuţiilor de pensii. Vorbind despre parametrii cantitativi şi calitativi ai pieţei muncii, în acest context urmează de atras atenţia, în primul rînd, la structura pe ramuri a ocupării forţei de muncă şi nivelul de salarizare, raportul dintre ocuparea forţei de muncă şi şomaj, ocuparea formală şi neoficială.
Republica Moldova se referă la acele ţări ale CSI care în rezultatul reformelor de piaţă şi scăderii acute a competitivităţii producţiei naţionale a mers pe calea reducerii ocupării forţei de muncă în domeniul industrial şi creşterii celei din sectorul agrar. Totodată, dezvoltarea sferei de servicii s-a petrecut, mai întîi de toate, din contul comerţului mic şi alimentaţiei publice, care nu necesită cerinţe înalte faţă de angajaţi. Această tendinţă este o reacţie firească la deschiderea pieţelor în primii ani ai reformelor de piaţă. Însă, în Republica Moldova, precum şi în alte ţări ale CSI (în primul rînd, ţările din Asia Mijlocie şi Caucaz) reforma s-a tărăgănat, ceea ce deja conduce la consecinţe economice negative. Din punct de vedere al pieţei muncii, în urma reducerii competitivităţii unor ramuri întregi ale economiei, se reduce şi cererea faţă de forţa de muncă calitativă în economia naţională. Totodată, scade şi oferta acesteia. În legătură cu insuficienţa forţei de muncă calitative în ţările Europei Centrale şi de Est (care în condiţiile zonei europene libere se deplasează în ţările mai favorabile din Europa Occidentală), statele noi ale Uniunii Europene sînt nevoite să-şi deschidă hotarele pentru forţa de muncă calitativă din ţările CSI1. Raportul Social al Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru anul 2003 caracterizează aceste probleme ca „exod masiv al populaţiei”2.
Consecinţele negative ale schimbărilor ramurale în domeniul ocupării forţei de muncă se referă şi la sectorul agrar, ponderea căruia în ocuparea forţei de muncă şi PIB în anii de reformă a crescut nu numai din contul reducerii ponderii industriei, dar şi din contul extinderii sectorului mai puţin eficient, iar uneori şi a formelor înapoiate ale „economiei familiale”, mai întîi de toate – gospodăria naturală şi tipul de producere în cantităţi mici. Astfel, ponderea oficială a celor ce sînt ocupaţi în gospodăria naturală constituie 9,5% din numărul total al persoanelor ocupate. Cu toate acestea, locuitorii din zona rurală constituie 68% din numărul total al celor ocupaţi în sectorul informal al economiei, pe cînd cei din oraş – mai puţin de 32%3. Ponderea totală a celor ocupaţi în sectorul agrar constituie 41% din numărul total al persoanelor ocupate în economie, în acelaşi timp rata celor ocupaţi în sectorul agrar la întreprinderi cu un număr de 20 de persoane şi mai mult – doar 15%4. Celelalte 36% - sînt ocupate la întreprinderi mici şi în gospodăriile ţărăneşti.
Tabelul 1.
Distribuirea persoanelor ocupate pe ramurile economiei în unele ţări ale CSI,
1991, 2003, (% din numărul total al celor ocupaţi în economie)5
Ţările CSI |
1 9 9 1 |
2 0 0 3 |
|
Industria, construcţia |
Agricultura, gospodăria forestieră şi piscicolă |
Servicii |
Industria, construcţia |
Agricultura, gospodăria forestieră şi piscicolă |
Servicii |
Azerbaidjan |
18,7 |
30,6 |
50,6 |
11,5 |
40,0 |
48,5 |
Armenia |
38,0 |
22,4 |
39,6 |
16,3 |
44,8 |
38,9 |
Belorusia |
41,5 |
18,4 |
40,1 |
33,3 |
11,4 |
55,3 |
Kazahstan |
30,6 |
23,7 |
45,8 |
17,0 |
36,0 |
46,9 |
Kirghizstan |
26,6 |
34,4 |
39,0 |
10,1 |
52,5 |
37,4 |
Moldova |
27,9 |
35,2 |
37,0 |
16,3 |
42,6 |
41,1 |
Federaţia Rusă |
41,9 |
13,1 |
45,0 |
29,8** |
11,8** |
58,4** |
Tadjikistan |
20,5 |
43,9 |
35,6 |
8,2** |
66,2** |
25,5** |
Ucraina |
40,0 |
18,8 |
41,2 |
25,7** |
25,2** |
49,1** |
*- 1995. **- 2002.
Sursa: СНГ в 2003 г. М., 2004, СС. 206-382 (calcul).
1. În special, Cehia oferă condiţii avantajoase în obţinerea
cetăţeniei specialiştilor calificaţi din Moldova, Belorusia şi Kazahstan.
2. Raportul Social Anual. 2004. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova. Chişinău, 2005, p.12.
3. Datele Biroului Naţional de Statistică.
4. Datele privind persoanele ocupate în sectorul agrar sînt prezentate ţinînd cont de gospodăria forestieră, piscicolă şi vînatul, sursa: Women and Men in the Republic of Moldova – Ch.: Statistica, 2005.
5. Aici şi în viitor suma în coloana pe anul corespunzător poate să difere de 100% din cauza rotunjirii.
|