Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

Concluzii

  1. În prezent pentru sistemul de pensionare al Republicii Moldova este caracteristic un şir de probleme şi asimetrii în domeniul gender, atît în urma diferenţierii parţiale a schemelor de pensionare pentru bărbaţi şi femei, precum şi în urma deosebirilor dintre situaţia bărbaţilor şi a femeilor în sfera muncii şi cea social-familială. După cum a arătat analiza o parte a problemelor gender, specifice sistemului de pensionare al Republicii Moldova, au fost caracteristice şi pentru sistemele de pensionare din unele ţări ale Comunităţii Europene, Europei Centrale şi de Est şi CSI. Aceasta dovedeşte despre posibilităţile utilizării experienţei pozitive acestor ţări în realizarea măsurilor ce ţin de reducerea consecinţelor inegalităţii genurilor pentru persoanele în etate. Este vorba despre egalarea vîrstei de ieşire la pensie pentru bărbaţi şi femei, crearea unui algoritm echitabil de calculare a pensiilor, perfecţionarea evidenţei perioadelor necontributive şi extinderea listei garanţiilor sociale suplimentare, acordate în dependenţă de termenul de aflare la pensie.

  2. Analiza normelor legislaţiei actuale a Republicii Moldova în domeniile de pensionare şi al  muncii a permis de a concluziona că reformele legale promovate de către stat sînt orientate spre aducerea legislaţiei naţionale în concordanţă cu standardele internaţionale de drept ale Uniunii Europene şi implementarea principiilor internaţionale şi valorilor legale în practica juridică, inclusiv şi principiul egalităţii genurilor. Republica Moldova, precum şi alte state din spaţiul post sovietic, care au pornit pe calea dezvoltării democratice, aplică valorile democratice în toate domeniile vieţii (economic, politic şi cultural) şi tinde spre crearea cadrului legislativ necesar întru asigurarea cetăţenilor a drepturilor şi şanselor egale în domeniul muncii şi raporturilor legate de aceasta, inclusiv dreptul la pensie şi asigurarea socială.

    În general, normele legislaţiei naţionale nu conţin reglementări discriminatorii vădite, sînt neutre în aspect gender şi întru totul corespund noţiunii internaţionale privind egalitatea genurilor. Un şir de norme ale dreptului la muncă şi dreptului la pensie stabilesc garanţii speciale şi facilităţi pentru femei, persoane cu obligaţiuni familiale şi sînt orientate spre crearea condiţiilor mai favorabile pentru acestea întru combinarea funcţiilor de muncă şi celor familiale. Necătînd la faptul, că nu există nici un temei de a le considera discriminatorii din punct de vedere al metodelor internaţionale legale de abordare, în practică aceste norme creează anumite dificultăţi atît pentru patron, cît şi pentru angajaţi, diminuînd astfel competitivitatea acestora pe piaţa muncii. Aceasta se referă mai des la femei, cărora tradiţional li se încredinţează rolul de „păzitor al căminului familial”, ce este condiţionat nu doar de menirea biologică a acestora, ci şi de stereotipurile şi tradiţiile formate. De aceea, lipsa normelor discriminatorii de jure, nu exclude discriminarea de facto.

  3. Cercetarea proceselor demografice în Republica Moldova a arătat că schimbarea acestora de regulă conduc la acutizarea problemelor gender. Astfel, în ultimul sfert de secol, speranţa de viaţă la naştere treptat a crescut şi la bărbaţi, şi la femei (în perioada 1981-2004 ea a crescut la bărbaţi de fapt cu 2 ani, iar la femei – cu 3 ani). Însă, în acelaşi timp, dinamica diferenţelor dintre durata medie a vieţii la bărbaţi şi la femei a fost negativă (în perioada examinată diferenţe în speranţa de viaţă la naştere s-a majorat cu 1 an, pentru cei care au atins vîrsta de 45 de ani s-a majorat cu 1,6 ani, pentru cei care au atins vîrsta de 65 de ani – cu 0,7 ani), ceea ce a contribuit la creşterea asimetriei gender în sistemul de pensionare al Republicii Moldova.

    Reducerea natalităţii şi creşterea duratei vieţii a condus la îmbătrînirea treptată a populaţiei, totodată, partea feminină a populaţiei a fost şi rămîne mai mare ca partea masculină. Totodată, asimetria gender în componenţa persoanelor în etate în Republica Moldova este cu mult mai mare decît valorile medii mondiale ale acesteia. În anul 2004 în ţară la 1000 de femei în vîrstă de 60 de ani şi peste le-a revenit doar 647 de bărbaţi de această vîrstă.

    Asimetria gender în componenţa populaţiei Republicii Moldova după vîrstă şi sex este o consecinţă directă a ratei mortalităţii înalte a bărbaţilor ce se află în vîrstă aptă de muncă (în anul 2004 coeficientul supramortalităţii masculine de această vîrstă a fost egal cu 3). La rîndul său, indicatorii mai înalţi ai mortalităţii masculine se datorează diferenţelor dintre rolurile gender tradiţionale răspîndite în societate.

    Calculele au arătat că în Republica Moldova bărbaţii şi femeile de vîrstă aptă de muncă au un raport diferit dintre durata prognozată a vieţii la pensie şi durata vîrstei apte de muncă. La bărbaţi acest raport constituie unul din cele mai scăzute din lume – circa 24%, ceea ce este o consecinţă a combinării dintre durata vieţii scăzute la pensie şi vîrsta de pensionare relativ înaltă. La femei acest raport este cu mult mai mare (41%), însă oricum este mai jos decît valorile medii mondiale. În acest context se pare că chestiunea privind majorarea în continuare a vîrstei de pensionare poate fi examinată doar ca o chestiune ce ţine de egalarea acesteia după criteriul de sex.

    Reducerea natalităţii ce se înregistrează în ţară deja de mulţi ani, pe de o parte, va contribui în viitor la îmbătrînirea populaţiei şi, ca urmare, la majorarea poverii de pensionare asupra populaţiei lucrătoare, iar pe de altă parte, va reduce influenţa muncii reproductive neplătite asupra asigurării cu pensii a femeilor, contribuind la micşorarea asimetriei gender în acest domeniu.

  4. Procesele ce se petrec pe piaţa muncii şi în domeniul ocupării forţei de muncă au o influenţă negativă asupra funcţionării sistemului de pensionare al Republicii Moldova. Reducerea ratei activităţii economice şi a forţei de muncă atît la bărbaţi, cît şi la femei intensifică povara economică asupra sistemului de pensionare şi anume sub două aspecte. Pe de o parte, descreşte numărul plătitorilor în fondul de pensii şi creşte povara de pensionare asupra mijloacelor fondului şi plătitorilor actuali. Pe de altă parte, chiar dacă această tendinţă se schimba brusc peste un anumit timp, ea se va răsfrînge negativ asupra sumei acumulărilor pentru viitorii beneficiari de pensii. Pe lîngă aceasta, dinamica ocupării bărbaţilor şi femeilor din ultimii ani a arătat că, în primul rînd, schimbările în legislaţia de pensionare, deşi au condiţionat stabilizarea ocupării în grupul de vîrstă mai mare, însă nu a schimbat brusc influenţa mai impunătoare a economiei informale asupra pieţei muncii, iar, în al doilea rînd, pentru generaţia mai mare schimbările legislaţiei de pensionare în calitate de mijloc de corectare a comportării pe piaţa muncii au fost mai efective, decît pentru lucrătorii din grupul de vîrstă mică şi medie. Cauza constă nu atît în apropierea vîrstei de pensionare, cît în mobilitatea şi competitivitatea mai scăzută a generaţiei de lucrători de vîrstă mai mare.

  5. Analiza datelor statistice ce caracterizează nivelul de remunerare a muncii în Republica Moldova a demonstrat că, în prezent diferenţele gender în mărimile salariilor relativ nu sînt semnificative, ceea ce probabil se lămureşte prin nivelul scăzut de remunerare a muncii în general pe ţară. Factorii principali care formează diferenţa în remunerarea muncii bărbaţilor şi a femeilor sînt segregarea orizontală şi cea verticală. Nivelul scăzut de salarizare format în republică contribuie la conservarea nivelului scăzut al acumulărilor pentru pensii şi a pensiilor. În acest caz inegalitatea genurilor se manifestă sub două aspecte. Pe de o parte, cu cît sînt mai mici mărimile salariilor, cu atît sînt mai mici mărimile pensiilor, la care poate să pretindă angajatul în viitor, şi în acest caz este vădită vulnerabilitatea situaţiei femeii angajate. Pe de altă parte, cu cît sînt mai mici mărimile salariilor în sistemul solidar, cu atît este mai probabilă redistribuirea mijloacelor de la angajaţii mai bine plătiţi spre cei mai puţin plătiţi, adică de la bărbaţi – la femei.

    În viitor, odată cu creşterea nivelului de salarizare în ţară, este posibilă creşterea diferenţelor gender în remunerarea muncii, ceea ce va conduce respectiv la creşterea diferenţelor gender în mărimile pensiilor.

    Nivelul mai scăzut de remunerare a muncii la femei comparativ cu cel al bărbaţilor se reflectă negativ şi asupra asigurării acestora la bătrîneţe, ceea ce nu poate rămîne în afara atenţiei unui stat social-orientat, spre care tinde Republica Moldova.

  6. Datele statistice indică că în prezent ocuparea neoficială a obţinut în Republica Moldova o răspîndire foarte largă. Chiar conform datelor oficiale aceasta constituie 38%. În general, ocuparea neoficială este răspîndită în aceeaşi măsură, atît printre bărbaţi, cît şi printre femei. Diferenţele gender se manifestă la compararea „calităţii” ocupării neoficiale ale acestora. Astfel, ocuparea neoficială a bărbaţilor în mare măsură ţine de activitatea întreprinderilor şi organizaţiilor şi se evidenţiază prin varietatea domeniilor de întrebuinţare a muncii, în timp ce a femeilor, în mare măsură este individualizată (ocuparea în gospodăriile casnice, care duc o gospodărie naturală, precum şi angajarea la persoanele fizice) şi se concentrează în agricultură, domeniile comerţului şi serviciilor.

    Se poate de sperat că dezvoltarea reformelor de piaţă, inclusiv creşterea nivelului de remunerare a muncii, precum şi perfecţionarea sistemului statal de reglementare a pieţei muncii vor contribui treptat la scoaterea din umbră a marii majorităţi a ocupării neoficiale. Însă este evident că, în primul rînd, aceasta se va realiza din contul celor care sînt ocupaţi neoficial la întreprinderile formale şi nu în domeniul agriculturii (care, după natura sa, este mai conservativă şi în cadrul căreia raporturile economice mai dificil se supun formalizării). Pentru sistemul de pensionare aceasta înseamnă că, termenul şi probabilitatea extinderii numărului de plătitori în fondul de pensii din contul bărbaţilor, care în prezent au salarii neoficiale în ţară, este mai mare decît probabilitatea acestei extinderi din contul femeilor.  

  7. Analiza practicii de folosire a întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă a indicat că în general femeile, fiind un grup social, în prezent au mai puţine şanse de a-şi forma stagiul deplin de cotizare necesar pentru obţinerea pensiei pentru limită de vîrstă. Şi cauza constă nu numai în faptul că vîrsta aptă de muncă a acestora este mai mică ca la bărbaţi, dar şi în faptul că femeile acordă mai mult timp obţinerii studiilor şi educaţiei copiilor mici. Femeile reprezintă o majoritate între elevii claselor mari ale şcolilor de cultură generală, precum şi între studenţii colegiilor şi instituţiilor superioare de învăţămînt, ceea ce le permite să-şi menţină competitivitatea în domeniul ocupării forţei de muncă.

    Pe lîngă aceasta, în present femeile în cazul naşterii unui copil deseori sînt impuse să părăsească piaţa muncii pe un timp îndelungat. Din cauza sistemului nedezvoltat al instituţiilor de educaţie preşcolară (doar în perioada 1991-2001 ponderea copiilor, ce au frecventat instituţiile preşcolare în % faţă de numărul total al copiilor de vîrsta respectivă, s-a redus de la 66% pînă la 38%, în mare măsură au suferit instituţiile de copii de tip creşă) femeile deseori sînt nevoite să folosească pe deplin nu doar concediul pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, ci şi cel de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 6 ani. Acest fapt reduce semnificativ şansele femeilor la formarea stagiului său de cotizare. Iar pentru sistemul de pensionare aceasta înseamnă reducerea numărului de plătitori potenţiali în fondul de pensii.

    Cu toate acestea, din cauza insuficienţei de date statistice, în prezent nu se poate de tras o concluzie uniformă privind influenţa asimetrică a şomajului asupra asigurării cu pensii a bărbaţilor şi femeilor.

  8. Diferenţele între durata vieţii (în special durata vieţii la pensie) la bărbaţi şi la femei, precum şi diferenţele gender în vîrsta de ieşire la pensie, stabilită în Republica Moldova,  în mod natural conduc la o asimetrie gender enormă în componenţa pensionarilor. În prezent femeile constituie practic două treimi din numărul total al pensionarilor pentru limita de vîrstă (în anul 2006 printre beneficiarii de pensii neagricole femeile au constituit 69,3%, iar printre beneficiarii de pensii agricole – 66,1%).

    Conform datelor statisticii oficiale, în prezent în Republica Moldova diferenţele gender în mărimile asigurării cu pensii pentru limită de vîrstă este foarte nesemnificativă (în anul 2006 printre beneficiarii de pensii agricole mărimea medie a pensiei unei femei a constituit 93,2% din mărimea medie a pensiei unui bărbat, iar printre beneficiarii de pensii neagricole – 85%). Aşadar, astăzi pensiile bărbaţilor şi ale femeilor se deosebesc cu mult mau puţin, decît salariile acestora, ceea ce dovedeşte despre nişte transferări de pensii semnificative între sexe, formate în sistemul de pensionare al Republicii Moldova.

    Deşi în prezent diferenţele gender în mărimile pensiilor sînt foarte mici, existenţa acestora este destul de semnificativă, deoarece însăşi nivelul de asigurare cu pensii este foarte scăzut, iar pentru majoritatea persoanelor vîrstnice din Republica Moldova pensia constituie nu doar sursa principală de venituri, ci de regulă – unica sursă (pentru cei mai vîrstnici – chiar unica sursă). Situaţia existentă doar contribuie la formarea feminizării sărăciei printre persoanele vîrstnice.

    Analiza datelor ce ţin de problemele ocupării forţei de muncă a persoanelor de vîrstă prepensionară şi cea pensionară permite de a trage cîteva concluzii destul de interesante. În primul rînd, pe piaţa muncii Republicii Moldova, rata de activitate economică şi de ocupare a forţei de muncă a persoanelor de vîrstă pensionară (atît a bărbaţilor, cît şi a femeilor) este  relativ mare. Aceasta dovedeşte despre faptul că, persoanele simt o necesitate acută a unei munci plătite. În al doilea rînd, în prezent persoanele vîrstnice sînt foarte limitate în posibilităţile de obţinere a unei munci plătite, deoarece calitatea ocupaţiei acestora este destul de joasă. Marginalitatea ocupării forţei de muncă a persoanelor vîrstnice se manifestă prin faptul că, în prezent persoanelor în vîrstă (atît bărbaţilor, cît şi femeilor) le sînt accesibile practic doar locurile de muncă pe piaţa muncii informale (şi doar acele locuri de muncă care sînt la întreprinderile informale sau în gospodăriile casnice personale), preponderent în agricultură şi doar în condiţiile de angajare pe cont propriu. Cu alte cuvinte, ocuparea forţei de muncă este destul de limitată din punct de vedere social şi „nevăzută” din punct de vedere al asigurări cu pensii - asemenea situaţie dovedeşte despre faptul că în viitor, odată cu continuarea creşterii vîrstei de pensionare, acist proces, în mod obligatoriu, urmează să fie însoţit de realizarea măsurilor privind extinderea posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele de vîrstă prepensionară.

  9. Calculele au arătat că formulele de pensionare, utilizate în prezent în sistemul de pensionare al Republicii Moldova, formează asimetria gender în asigurarea cu pensii în mod diferit. Formula veche de pensionare „atenuează” deosebirile dintre starea bărbaţilor şi femeilor în domeniul ocupării şi pe piaţa muncii, nivelează utilizarea gender asimetrică a întreruperilor social-utile în ocuparea plătită. La calcularea mărimii pensiei conform formulei noi discriminarea directă şi indirectă existentă în domeniul ocupării se transmite direct în domeniul asigurării cu pensii. În rezultat trecerea treptată a calculării mărimii pensiei de la formula veche la cea nouă, cu toate celelalte condiţii identice, va contribui la creşterea diferenţelor gender în mărimile pensiilor. Creşterea acestor diferenţe va fi lentă doar pînă în anul 2022, iar ulterior va urma o creştere bruscă a acestora (ceea ce este legat de trecerea deplină a calculelor conform sistemului nou de pensionare), după ce se va stabiliza.

    Diferenţa gender în mărimile pensiilor va creşte şi din cauza stagiului mai mic de cotizare al femeii (comparativ cu stagiul de cotizare al bărbaţilor), ceea ce în mare măsură reprezintă o consecinţă a utilizării gender asimetrice a întreruperilor social-utile în ocupare şi a deosebirilor gender în strategiile de obţinere a studiilor. Aşadar, lipsa unor mecanisme existente de evidenţă a întreruperilor social-utile în ocupare în stagiul de cotizare, dezvoltarea insuficientă a reţelei instituţiilor preşcolare, precum şi răspîndirea largă a rolurilor gender tradiţionale vin în contradicţie nu doar cu politica demografică şi educaţională a statului, ci şi cu interesele sistemului de pensionare de lungă durată, reţinînd sporul natalităţii în ţară.

  10. Referitor la perspectivele modificării vîrstei de pensionare şi alegerii celei mai acceptabile strategii a acestei modificări, după părerea noastră (reieşind din particularităţile dezvoltării demografice ale Republicii Moldova, precum şi ţinînd cont că vîrsta de ieşire la pensie este diferenţiată după criteriul de sex şi nu este favorabilă, din punct de vedere economic, pentru femeile lucrătoare) cel mai real scenariu de majorare în continuare a vîrstei de pensionare în ţară poate fi majorarea vîrstei de pensionare doar pentru femei (egalizarea vîrstei de pensionare după criteriul de sex), suplimentată cu perfecţionarea mecanismului de o majorare „domolă” a vîrstei de pensionare şi pentru femei, şi pentru bărbaţi, care va invoca stimularea maximă şi a unora şi a altora de a-şi continua activitatea profesională şi de a-şi mări vîrsta de adresare după pensie.

    În cazul adoptării deciziei privind egalizarea vîrstei de pensionare a bărbaţilor şi femeilor (reieşind din analiza efectuată în cadrul acestei lucrări), ar fi mai preferabil de a stabili această egalizare la vîrsta de 62 de ani. Această variantă, din toate scenariile examinate de majorare a vîrstei de pensionare, se caracterizează prin cele mai minime diferenţe gender în probabilitatea de a ajunge pînă la pensie şi în valorile ratei poverii individuale de pensionare.

  11. Cu toate acestea, realizarea în practică a acestui scenariu va necesita o pregătire specială destul de esenţială. Doar „egalizarea” vine în contradicţie cu convingerea larg răspîndită (formată şi legalizată încă în perioada sovietică) privind necesitatea menţinerii „facilităţilor” pentru femeile lucrătoare pentru faptul că acestea poartă „o povară de muncă dublă”. Populaţia pînă ce este foarte departe de înţelegerea că vîrsta diferenţiată de ieşire la pensie contribuie la consolidarea stereotipului privind „specializarea” forţei de muncă feminine, ceea ce, în cele din urmă, deseori este însăşi împotriva femeilor, diminuînd competitivitatea acestora pe piaţa muncii, iar în viitor această diferenţiere va diminua şi nivelul de asigurare cu pensii a femeilor comparativ cu bărbaţii. De aceea, în primul rînd este important de a efectua o campanie explicativă de proporţii printre populaţie privitor la efectele pozitive, care pot apărea în legătură cu egalizarea vîrstei de pensionare a bărbaţilor şi femeilor. Ulterior urmează de efectuat o cercetare specială privind clarificarea situaţiei ce ţine de pregătirea populaţiei la asemenea modificări.

  12. Cercetările efectuate au demonstrat că baza statistică existentă în Republica Moldova, deşi se dezvoltă cu ritmuri foarte rapide, însă pînă în prezent nu conţine setul necesar de indicatori, care ar permite de a reflecta obiectiv problemele bărbaţilor şi ale femeilor pe piaţa muncii, în domeniul ocupării forţei de muncă şi în asigurarea cu pensii. Este evident că, fără crearea unei baze statistice întru studierea problemelor menţionate, este imposibil de a elabora şi a realiza o politică gender eficientă, precum şi de a evalua eficacitatea acesteia.   

    Existenţa şi gravitatea problemelor gender menţionate în Republica Moldova dovedeşte despre necesitatea elaborării şi realizării unor măsuri şi programe concrete:
     
    În cadrul sistemului de pensionare

    • Examinarea chestiunii privind creşterea în continuare a vîrstei de pensionare doar în contextul egalării acesteia după criteriul de sex.
    • Elaborarea şi implementarea în practică a mecanismelor de evidenţă reală a întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă în stagiul de cotizare.

    Activităţile în domeniile vitale ce au o legătură directă cu sistemul de pensionare prin intermediul mecanismelor de acumulare a contribuţiilor de pensii şi formarea pensiilor.

    • Propaganda şi stimularea modului sănătos de viaţă, în primul rînd, printre partea populaţiei masculine.
    • Introducerea modificărilor şi completărilor în legislaţia muncii, care asigură norme antidiscriminatorii, ce garantează nu doar drepturi egale, ci şi şanse egale pentru femei şi bărbaţi la angajarea în cîmpul muncii, realizarea activităţii de muncă, avansarea în serviciu şi la concediere, inclusiv dreptul la ocuparea parţială pentru femei, care au copii.
    • Crearea mecanismului de prevenire a discriminaţiei şi de control asupra respectării normelor antidiscriminatorii ale legislaţiei muncii.
    • Creşterea statutului şi prestigiului muncii ce ţine de îngrijirea copiilor, stimularea participării mai uniforme a bărbaţilor şi femeilor la îndeplinirea acestor obligaţiuni şi, în primul rînd, la folosirea mai uniformă a concediului pentru îngrijirea copilului mic.
    • Creşterea nivelului de remunerare a muncii în sfera bugetară (în primul rînd, în domeniile ocrotirii sănătăţii şi învăţămîntului) pînă la nivelul salariului mediu în economia naţională.
    • Dezvoltarea serviciilor de educaţie preşcolară accesibile, inclusiv de tip creşă.
    • Creşterea vîrstei de pensionare urmează să fie însoţită de realizarea măsurilor privind extinderea posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă pentru persoanele de vîrstă prepensionară.

    Suplimentar

    • Perfecţionarea statisticii gender, ce va permite examinarea situaţiei bărbaţilor şi femeilor în toate domeniile de activitate, inclusiv şi în asigurarea cu pensii, efectuarea comparaţiilor la nivel mondial, asigurarea controlului informaţional şi evaluarea eficacităţii de îndeplinire a deciziilor conducerii.
    • Extinderea cercetărilor ştiinţifice privind problematica gender.
    • Efectuarea expertizei gender a legislaţiei naţionale existente şi celei ce este în proces de elaborare, precum şi a programelor de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova.

Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru