Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

Capitolul 11.
Majorarea vîrstei de pensionare. Egalizarea vîrstei de pensionare?

Astăzi chestiunea ce ţine de majorarea vîrstei de pensionare, fără îndoială, este punctul cel mai „arzător” al reformei asigurării cu pensii în Republica Moldova.

În Republica Moldova pînă în anul 1999 vîrsta de pensionare în vigoare era destul de joasă şi diferenţiată după criteriul de sex (55 de ani pentru femei şi 60 de ani pentru bărbaţi). Acest hotar al capacităţii de muncă a constituit o moştenire a perioadei sovietice de dezvoltare a ţării. Iar în Uniunea Sovietică acesta a fost introdus în anul 1932 (!) după  efectuarea cercetărilor speciale ale lucrătorilor, care ieşeau la pensia de invaliditate în legătură cu pierderea capacităţii de muncă. În rezultatul acestei cercetări s-a depistat că, la acel moment, o mare parte din femei către 55 de ani şi o mare parte din bărbaţi către 60 de ani îşi pierdeau capacitatea de a munci sau, mai exact, către aceste vîrste pentru majoritatea lucrătorilor menţinerea salariului obişnuit devenea imposibilă sau necesita o intensitate excesivă1.  Adică stabilirea acestor hotare superioare ale capacităţii de muncă s-a efectuat în condiţii demografice şi social-economice, care se deosebesc mult de cele contemporane (durata vieţii, natalitatea, nivelul de dezvoltare a ocrotirii sănătăţii sînt diferite etc.).

În perioada iniţială a reformei de pensionare în Republica Moldova deja s-a făcut o încercare de majorare a vîrstei de pensionare. Conform Concepţiei reformei această vîrstă urma să fie majorată cu cinci ani pe etape pentru ambele sexe şi în anul 2008 să constituie 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei. Însă în anul 2003 procesul de majorare a fost întrerupt din diferite motive social-politice şi astăzi vîrsta de pensionare pentru bărbaţi constituie 62 de ani, iar pentru femei – 57 de ani.


1. Захаров С. Рахманова Г. Демографический контекст пенсионного обеспечения: история и современность в кн. Современные проблемы пенсионной сферы. Комментарии экономистов и демографов. Московский Центр Карнеги Научные доклады, выпуск 16  М. 1997, Ачаркан В.А., Соловьев А.Г. Работающие пенсионеры – М.1975, Гордин В.Э. Чем старость обеспечим – М.1988

Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru