Home
Legislatie Publicatie Sistemul de pensionare Introducere Statistica
Legislaţie Publicaţie Sistemul de pensionare Introducere Statistică

Introducere

Capitolul 1. Privire generală asupra problemelor gender în sistemele de pensionare din diferite ţări ale lumii
1.1. Reformarea sistemelor de pensionare şi problemele egalităţii genurilor
1.2. Ţările Uniunii Europene cu un „stat social” dezvoltat
1.3. Ţările post-socialiste

Capitolul 2. Analiza legislaţiei Republicii Moldova în domeniul pensionării şi al muncii în aspect gender
2.1. Normele internaţionale ale muncii şi legislaţia naţională a Republicii Moldova
2.2. Asigurarea legală a accesului egal la muncă şi ocupaţii profesionale: garanţii la angajarea în muncă
2.3. Libertatea în alegerea profesiei, instruirea profesională şi reciclarea, avansarea în serviciu. Restricţiile utilizării muncii femeilor
2.4. Remunerarea egală pentru o muncă echivalentă
2.5. Dreptul la sănătate şi condiţii de muncă inofensive. Garanţii şi facilităţi în legătură cu graviditatea şi maternitatea
2.6. Dreptul la asigurarea socială, inclusiv dreptul la pensie

Capitolul 3. Analiza contextului demografic al problemelor gender în Republica Moldova
3.1. Asimetria gender în structura populaţiei pe vîrste şi sexe în Republica Moldova
3.2. Diferenţele dintre condiţiile şi cauzele mortalităţii masculine şi feminine, supramortalitatea masculină
3.3. Devierile indicatorilor ce ţin de durata vieţii în Republica Moldova în aspect gender şi dinamica acestora
3.4. Durata prognozată a vieţii la pensie
3.5. Diferenţele gender în raportul dintre durata activităţii de muncă şi durata vieţii la pensie
3.6. Influenţa natalităţii asupra stagiului de cotizare al angajaţilor

Capitolul 4. Piaţa muncii în Republica Moldova şi influenţa acesteia asupra cursului de reformare a sistemului de pensionare: aspectele gender
4.1. Caracterul economic activ al populaţiei, ocuparea forţei de muncă şi şomajul
4.2. Ocuparea forţei de muncă în ramurile economiei

Capitolul 5. Salarizarea şi veniturile

Capitolul 6. Ocuparea neoficială

Capitolul 7. Problemele întreruperilor social-utile în ocuparea forţei de muncă

Capitolul 8. Problemele gender ale pensionarilor actuali
8.1. Componenţa pensionarilor în aspect gender

Capitolul 9. Pronosticul specificului de asigurare cu pensii a bărbaţilor şi femeilor, transferurile de pensii între genuri în sistemul de pensionare creat

Capitolul 10. Analiza formulelor de calculare a marimii pensiilor pentru limita de virsta in aspect gender
10.1. Analiza formulei vechi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.2. Analiza formulei noi de calculare a mărimii pensiei pentru limită de vîrstă
10.3. Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Capitolul 11. Majorarea virstei de pensionare. Egalizarea virstei de pensionare?
11.1. Plusurile şi minusurile majorării vîrstei de pensionare şi „egalizarea” acesteia pentru bărbaţi şi femei
11.2. Povara individuală de pensionare sau raportul dintre durata vîrstei apte de muncă şi durata de aflare la pensie
11.3. Modificarea probabilităţii de a ajunge pînă la pensie pentru bărbaţi şi femei în cazul diferitor scenarii de majorare a vîrstei de ieşire la pensie

Concluzii

Bibliografia

Aspectele gender ale sistemului de pensionare a Republicii Moldova

10.3 Modificarea diferenţei gender în mărimile pensiilor odată cu trecerea la formula nouă de pensionare

Legislaţia moldovenească prevede trecerea treptată de la formula veche de pensionare la cea nouă. Pentru persoanele, la care stagiul de cotizare după anul 1999 a fost mai mic de 20 de ani, calculul pensiei va fi constituit din două componente:


prima dintre care este neutră din punct de vedere gender, iar a doua – gender asimetrică (despre care deja s-a menţionat). În prezent influenţa componentei a doua nu este atît de esenţială, însă cu timpul cînd stagiul în sistemul vechi se va micşora, iar în cel nou, respectiv, se va majora, influenţa componentei a doua va creşte. Iar după anul 2022 calculul pensiei se va efectua doar conform formulei noi.

Din formula prezentată rezultă că, cu cît este mai mare stagiul de cotizare, care se ia în consideraţie conform formulei vechi, cu atît este mai mică diferenţa gender în plăţile de pensionare. Trecerea la formula nouă de pensionare înseamnă creşterea diferenţelor dintre mărimile pensiilor bărbaţilor şi femeilor (cu condiţia menţinerii divizării muncii casnice, stereotipurilor existente în prezent etc.).

În baza calculelor specifice efectuate vom încerca să evaluăm dinamica diferenţelor gender în mărimile pensiilor în Republica Moldova în anii apropiaţi. Condiţiile suplimentare la efectuarea acestor calcule au fost următoarele restricţii (majoritatea cărora sînt foarte aproape de realitate, altele au fost selectate într-aşa mod pentru ca calculele să fie mai convingătoare). În primul rînd, mărimile neschimbate ale salariilor bărbaţilor şi femeilor atît pe parcursul activităţii individuale de muncă, cît şi la schimbarea generaţiilor, totodată, a rămas neschimbată pentru întreaga perioadă de calcul şi mărimea diferenţelor gender în salariu – 30% (ceea ce corespunde situaţiei actuale)1. În al treilea rînd, calculul s-a efectuat, luînd ca exemplu lucrătorii din sectorul neagricol. În al patrulea rînd, s-a presupus că şi bărbatul, şi femeia şi-au început activitatea profesională la vîrsta de 24 de ani şi şi-au întrerupt-o la atingerea vîrstei de pensionare. Aşadar, în exemplul nostru stagiul inclus în calculul pensiei la bărbat a fost de 38 de ani, iar la femeie – de 33 de ani.

Fig.38 Dinamica diferenţelor gender în mărimile pensiilor în dependenţă de vîrsta de ieşire la pensie

După cum se observă din graficul prezentat în figura 38, cea mai mică diferenţă gender în mărimile pensiilor îi revine perioadei de la începutul efectuării reformei de pensionare în Republica Moldova. Sau cu alte cuvinte, acelei perioade cînd mărimea pensiei depindea la maximum de calculele, obţinute în baza formulei vechi „egalizatoare” de pensionare. În această perioadă, în exemplul nostru pensia femeii era mai mică ca pensia bărbatului doar cu 20%. Asemenea diferenţă este chiar mai mică decît diferenţa în mărimile salariilor (30%). După părerea noastră aceasta dovedeşte despre prezenţa transferurilor de pensii de la bărbaţi la femei.

Însă pentru pensionarii care iese la pensie mai tîrziu, diferenţele gender în mărimile pensiilor (în toate celelalte condiţii identice) treptat vor creşte, ceea ce este condiţionat de trecerea treptată a calculului pensiei în baza formulei noi. În rezultat, conform calculelor de modelare efectuate, diferenţele dintre mărimile pensiilor şi salariilor la bărbaţi şi femei se vor egala doar în anul 2018. În anii următori diferenţa gender în mărimea pensiilor treptat va fi mai mare decît diferenţa în mărimile salariilor. Însă această creştere se va înregistra uniform nu totdeauna.

Hotărîtor în acest sens este anul 2022 – anul cînd conform legislaţiei naţionale formula veche de pensionare nu se va mai lua în consideraţie la calcularea pensiei pentru limită de vîrstă, iar de comun cu aceasta, respectiv, va rămîne în trecut şi constanta „egalizatoare”. Ca urmare, deja în următorul an (2023) se va înregistra o creştere bruscă a diferenţei gender în mărimea pensiilor. În cazul exemplului examinat această creştere constituie 9% (dacă în anul 2022 pensia femeii trebuie să constituie 67% din mărimea pensiei bărbatului, atunci în anul următor – doar 58%). În continuare diferenţa gender în mărimea pensiilor se va stabiliza într-un mod firesc la nivel de 42%.

Aceasta înseamnă că, doar diferenţa dintre vîrsta de ieşire la pensie sporeşte diferenţa gender în mărimea pensiilor, comparativ cu această diferenţă în mărimea salariului, cu 12 puncte procentuale.

Dacă stagiul de cotizare al femeii va fi mai mic decît stagiul de cotizare al bărbatului nu doar din cauza diferenţei dintre vîrstele de pensionare, dar spre exemplu, şi din cauza necesităţii de aflare în concediu pentru îngrijirea copilului, atunci diferenţa gender în mărimea pensiilor va fi şi mai esenţială.

 Pentru a evalua nivelul de influenţă a unor asemenea întreruperi social-utile în ocupare asupra diferenţelor gender în mărimea pensiilor, vom modifica puţin condiţiile de calcul, presupunînd că femeia a născut un copil şi s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului, iniţial pe parcursul a trei ani (pe parcursul perioadei concediului pentru îngrijirea copilului pentru femeie au fost transferate contribuţii de asigurare şi concediul a fost inclus în stagiul de cotizare), iar apoi în concediu neplătit pînă la atingerea copilului a vîrstei de şase ani (această presupunere de asemenea este reală în legătură cu lipsa numărului destul de locuri în instituţiile preşcolare). Ca urmare stagiul de cotizare al femeii se micşorează cu trei ani şi devine egal cu 30 de ani, în timp ce stagiul de cotizare al bărbatului rămîne neschimbat.

În acest caz, precum şi în exemplul precedent, diferenţele minime dintre mărimile pensiilor vor reveni perioadei cînd mărimea pensiei depindea maximal de calculele obţinute în baza formulei „egalizatoare” de pensionare (primii ani ale reformei de pensionare). Astfel, la ieşirea la pensie în anul 2006 pensia femeii ar fi fost egală cu 78% din mărimea pensiei bărbatului (adică cu 2 puncte procentuale mai puţin decît în exemplul precedent). Apoi diferenţa gender în mărimea pensiilor va creşte. Însă „punctul de egalare” dintre diferenţele gender în mărimea pensiilor şi a salariului va fi atins mai devreme – în anul 2014. Iar după trecerea la calculul pensiilor doar în baza formulei noi de pensionare, pensia femeii va constitui doar 53% din mărimea pensiei bărbatului.

În caz că  femeia a născut doi copii şi i-a educat pe ambii pînă la vîrsta de 6 ani, atunci stagiul ei de cotizare este mai mic comparativ cu exemplul precedent încă cu trei ani şi devine egal doar cu 27 de ani. Şi în acest exemplu diferenţele minime în mărimea pensiilor revin perioadei de iniţiere a reformei de pensionare: la ieşirea la pensie în anul 2006 mărimea pensiei unei asemenea femei ar fi constituit 75% din mărimea pensiei bărbatului, care nu a avut asemenea întreruperi şi luînd în consideraţie diferenţa vîrstei de pensionare. Precum şi în exemplele precedente, diferenţele în mărimea pensiilor sînt mai mici decît diferenţele în salariu. Iar după trecerea la calculul pensiei doar în baza formulei noi de pensionare diferenţa gender în mărimea pensiilor va creşte pînă la 53% (!). Adică în cadrul condiţiilor date, după anul 2022 mărimea pensiei femeii va constitui  doar 46% din mărimea pensiei bărbatului. În această situaţie realizarea reformei de pensionare vine în contradicţie nu doar cu politica demografică a statului, ci şi cu interesele de lungă durată ale sistemului de pensionare, reţinînd sporul natalităţii în ţară. Deoarece calculele arată că, odată cu dezvoltarea insuficientă a reţelei de instituţii preşcolare şi utilizarea tradiţională a concediului pentru îngrijirea copilului, femeile în general ca un grup social, în vîrstă înaintată şi la bătrîneţe se pot afla în nişte împrejurări foarte restrînse, primind o pensie de două ori mai mică decît bărbaţii.


1.În lucrarea dată noi nu discutăm influenţa diferenţei gender în mărimea salariului asupra mărimilor pensiilor, considerînd că această chestiune nu face parte din secţiunea asigurării cu pensii.

Назад К оглавлению Вперед

© Independent Actuarial Information-Analitical Center
Office 342, Building 3a, 1 Khoroshiovsky Proezd, Moscow, 125284 Russia
Tel./fax: (7-495)255-63-08, e-mail: Chief@actuaries.ru